CA URMARE A APLICĂRII OUG 114/2018, Băncile au decis să sisteze planurile de investiţii

OUG 114/2018 emisă pe neaşteptate de către Guvernul României, în ultimele zile ale anului trecut, determină băncile de la noi din ţară să renunţe la investiţiile planificate anterior, au declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe, reprezentanţi ai sectorului bancar din ţara noastră şi membri ai Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Oficialii Băncii Transilvania şi ai Băncii Comerciale Române (BCR) au spus că vor fi mai atenţi în ceea ce priveşte creditarea şi îşi vor regândi planurile de investiţii.

• Omer Tetik, BT: "Nu vrem să transmitem clienţilor povara impusă de OUG 114, dar va trebui să fim foarte selectivi în alegerea lor"

Banca Transilvania (BT) urma să renoveze peste 200 de agenţii, la nivel naţional, dar ordonanţa de la sfârşitul anului trecut, care prevede impozitarea suplimentară a băncilor în funcţie de nivelul indicelui ROBOR, afectează aceste planuri, ceea ce înseamnă că zeci de firme de construcţii locale nu vor mai primi aceste contracte, a declarat Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Domnia sa a explicat: "BT avea în plan renovarea a peste 200 de agenţii. Am oprit planurile, iar asta înseamnă că zeci de firme de construcţii locale nu vor primi contractele acestea. Nu sunt contracte de zeci de milioane de euro, ci de câteva zeci de mii de euro. În ceea ce priveşte digitalizarea - tot vorbim despre ea - suntem în faza de lansare şi am zis să amânăm a doua fază. Noi nu am cumpărat de pe Google Play sau Apple Store cu 40 de lei, noi plătim 40 de milioane lei pentru sustenabilitate, performanţă, hardware, software, tot ce este în spate".

Conform domnului Tetik, dobânzile la credite nu vor creşte, dar investiţiile vor fi diminuate, iar creditele vor fi acordate mai atent.

Directorul general al BT a adăugat: "OUG a fost publicată la sfârşitul anului 2018, am intrat într-un nou an, astăzi este 18 ianuarie şi nu avem idei. După un an foarte bun, nu am putut să ne bucurăm de reuşite; după 25 de ani de investiţii, achiziţii şi în care am reinvestit profitul în capitalul băncii, am dat peste 1,7 miliarde lei pentru programe de conversie a creditelor în franci elveţieni. A fost alegerea noas­tră. Şi noi puteam să alegem să mergem cu litigii şi apoi vedeam, pe unele le câştigam, pe altele le pierdeam. Acum ne întrebăm de ce nu am dat banii acţionarilor băncii. Oamenii au avut încredere. Şi BT este aproape o bancă străină. Aproape 60% este capital românesc. Noi nu avem o şansă să «parcăm» activele undeva, să ne luăm bagajele şi să ieşim. Am avut încredere în ţară, ţara a avut încredere în noi şi am dat credite pentru IMM-uri. (...). Clienţii nu pot să digere creşteri agresive ale dobânzilor. Vom diminua investiţiile, vom instrui mai puţini angajaţi, vom avea mai puţine agenţii, dar pe de altă parte focusul nostru de acum înainte va fi să avem grijă de clienţi. Nu vrem să transmitem povara la ei, nu este vina lor. Noi avem o responsabilitate faţă de ei, dar pe de altă parte va trebui să fim foarte selectivi în alegerea lor".

În criză, primele lovite sunt sistemele bancare, România merge foarte bine, are resurse, "hai să nu facem eforturi să stricăm o poveste frumoasă de dezvoltare", a conchis domnia sa.

• Sergiu Manea, BCR: "Ţările care au aplicat taxe sectoriale au încetat să fie competitori strategici"

Banca Comercială Română (BCR) îşi revizuieşte planurile de investiţii şi ia în calcul amânarea lor, ca urmare a efectelor OUG 114/2018, a afirmat, ieri, Sergiu Manea, CEO BCR.

Domnia sa a declarat: "Asta înseamnă, automat, un efect în lanţ, poate că o să punem în aşteptare unele dintre investiţiile pe care doream să le facem. Înseamnă mai puţine ordine către economie, la nivelul nostru mititel. În baza tututor acestor atribute se creează lipsa de încredere în economie, care duce la mai puţină cerere de credit, la oameni care se gândesc că ar trebui să îşi scadă gradul de îndatorare. Efectele acestea le-am observat din trecut".

Directorul general al BCR a punctat faptul că băncile nu se deosebesc cu nimic de alte entităţi sau de alţi agenţi economici, în ceea ce priveşte gestionarea cheltuielilor.

În legătură cu efectele ordonanţei 114 asupra întregii economii, şi a sistemului bancar, în particular, Sergiu Manea a subliniat: "Dacă putem agrea că ideea este să creăm un competitor strategic în piaţa globală, de fapt, putem avea în vedere exemplele din trecut, care arată că ţările care au aplicat taxe sectoriale, cel puţin pentru o bună perioadă de timp, au încetat să fie competitori strategici. Impactul imediat este acela de reflectare asupra propriului tip de raţionalitate economică la nivelul agenţilor economici, indiferent că sunt mari sau mici, că au capital local sau străin. Asta duce, practic, la o revizuire a planului de investiţii. În contextul în care se întâmplă acest lucru ne confruntăm cu scăderea încrederii în economie, în general, şi cu scăderea încrederii consumatorilor, iar lucrurile acestea nu sunt demonstrate de teoria economică, ci de realitate. Nu ştiu ce se va întâmpla în România, dar exemplele de până acum, probate prin evoluţiile în timp ale acelor economii, arată, de fapt, că taxele sectoriale contribuie la lipsirea economiei respective de atributul de competitor strategic".

Astfel, potrivit domniei sale, atunci când vorbim despre ce se întâmplă cu o taxă aplicată activelor bancare, putem spune că deteriorarea încrederii consumatorilor în evoluţia economiei este accentuată.

"Ne întrebăm de ce tip de măsuri are nevoie o ţară care se sprijină, în proporţie de 80%, pe finanţarea bancară şi dacă are nevoie de o taxă care, de fapt, să pună sectorul respectiv într-o poziţie de vulnerabilitate. Dacă ne uităm la un ciclu de zece ani, taxa, în forma sa de astăzi, nu este sustenabilă", a adăugat domnia sa.

• Sergiu Oprescu, ARB: "Răul produs de OUG 114 în sfera credibilităţii este foarte greu de reparat"

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a chemat sectorul bancar la dis­cuţii pe marginea OUG 114/2018 şi a emis ordonanţa două ore mai târziu, susţine Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedinte executiv Alpha Bank.

Domnia sa a declarat, vineri: "Noi suntem peste tot unde putem purta un dialog şi ne aşezăm la masa discuţiilor cu cea mai bună credinţă. OUG 114/2018 a fost emisă în aceeaşi zi în care noi am fost chemaţi să discutăm despre ea, mai exact la două ore după discuţia respectivă. Nici nu era timp tehnic ca să mai ajusteze ceva la conţinutul acesteia şi să o tipărească din nou. Avea nu ştiu câte pagini".

Potrivit preşedintelui Alpha Bank, ARB a fost chemată de către MFP la discuţii pe marginea actului normativ emis la finele anului trecut, invitaţia fiind pentru săptămâna trecută, domnul Oprescu subliniind, însă, că Minis­terul de Finanţe nu precizase, nici până vineri (n.r. 18 ianuarie 2019) ziua şi ora la care ar fi urmat să aibă loc discuţiile.

În ceea ce priveşte efectele pe care OUG 114 le are asupra economiei româneşti în ansamblul său, preşedintele Consiliului de Director al ARB susţine că răul produs în sfera credibilităţii, în ceea ce priveşte lipsa de predictibilitate a ordonanţei este foarte greu de reparat.

Sergiu Oprescu a adăugat: "Ne-au trebuit şapte ani de zile ca să restabilim nevoia de încredere şi să putem relansa motoarele creditării. Nu avem această resursă de timp, dar suntem, în acelaşi timp, deschişi la dialog şi am făcut în fiecare clipă apel la acest lucru. Încercăm să înţelegem care sunt nevoile administraţiei, Guvernului, societăţii, ca să putem veni cu răspunsuri coerente, validate de economia de piaţă. Suntem «prea săraci» ca să avem inovaţii, care apoi să se răzbune pe noi. Preferăm să avem, în fiecare clipă, un dialog care să ne dea indicii despre cum să procedăm, aceasta a fost o constantă în comunicarea noastră în ultimii ani de zile şi aşa va fi şi de acum încolo. Ca să fiu foarte sincer, este foarte greu de reparat răul produs pe planul credibilităţii - va dura foarte mult timp până când investitorii şi mediul de afaceri îşi vor recâştiga încrederea. Cu toate acestea, lucrurile mai pot fi reparate în ceea ce priveşte stabilitatea, dacă se va stabili un dialog, dacă parametrizăm această iniţiativă, astfel încât ea să fie funcţională, numai că şi în acest plan avem o problemă. Să nu ne ascundem după deget".

OUG 114/2018, privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, prevede, printre altele, introducerea unei "taxe pe lăcomie", prin impozitarea activelor financiare ale băncilor, dacă indicele ROBOR trece de pragul de 2%.