CADRE MEDICALE PROST ECHIPATE, DAR STIMULATE CU 500 DE EURO Sistemul public de sănătate, la cheremul politicienilor

Sistemul public medical românesc îşi arată hibele, chiar acum când este mai mare nevoie ca spitalele publice să funcţioneze la parametri optimi pentru a lupta eficient împotriva pandemiei Covid -19. Spitale în carantină sau închise, peste 800 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, lipsa echipamentelor de protecţie, lipsa de personal sunt elementele care arată starea în care se află sistemul public de sănătate din ţara noastră. Aceasta în condiţiile în care contribuţiile la asigurările de sănătate plătite de aproape cei 6 milioane de salariaţi din ţara noastră sunt considerabile, dar nu se regăsesc în spitalele şi unităţile de primiri urgenţe.

Conducerea Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti a solicitat, în ultimele zile, medici de suport de la Ministerul Apărării Naţionale, deoarece se confruntă cu o acută lipsă de personal după ce mai multe cadre medicale din unitatea de sănătate publică au fost testate pozitiv cu Covid-19. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou din Suceava a fost militarizat pentru a asigura buna funcţionare a unităţii respective.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a vizitat spitalul judeţean şi pe cel de boli infecţioase din Constanţa şi urmează să se deplaseze şi la Braşov, deoarece consideră că unităţile sanitare respective sunt potenţiale focare de răspândire a Sars-Cov-2 în rândurile cadrelor medicale, care sunt intens solicitate din cauza numărului mare de persoane izolate sau carantinate în zonele respective.

Chiar dacă la sfârşitul săptămânii trecute au fost aduse nouă tone de echipamente medicale din China care au fost repartizate cadrelor medicale aflate în prima linie a luptei anti-Covid 19, materialele respective sunt insuficiente, conform unor angajaţi ai Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Aceştia ne-au spus că, deşi vorbim despre un spital universitar, în care fac practică studenţii de la Medicină, problema echipamentului este cunoscută de mult timp, dar nu s-au depus eforturi pentru a fi realizate stocurile necesare.

Una dintre surse a spus pentru Ziarul BURSA: "Sistemul medical este praf. De exemplu, când studenţii de la Medicină intră într-un salon pentru a consulta pacienţii, sunt mustraţi de asistente dacă îşi schimbă mănuşile de la un pacient la altul. La fel se întâmplă cu studenţii care intră şi în sala de operaţie şi care utilizează combinezoanele de unică folosinţă. La finalul practicii respective, asistenta şefă le transmite să pună combinezoanele respective la loc, de unde le-au luat, pentru a fi folosite ulterior şi de alţi studenţi. Ceea ce se întâmplă este total greşit. În acest mod, favorizăm transmiterea infecţiilor intraspitaliceşti către pacienţi şi pe urmă ne mirăm când aceştia mor în urma unei infecţii dobândite în spital. Sunt multe aspecte de discutat privind nerespectarea regulilor şi a circuitului pacienţilor, dar deocamdată mă rezum doar la aspectele de mai sus".

Am dorit să cunoaştem şi părerea unui alt angajat al SUUB despre bonusul financiar de 500 de euro pe care cadrele medicale aflate în lupta cu Covid-19 îl vor primi lunar pe toată perioada în care vor desfăşura o activitate în acest sens.

Unul dintre cadrele medicale din Spitatul Universitar de Urgenţă Bucureşti ne-a spus: "Nu ne ajută cu nimic suma respectivă. Problema este în altă parte şi nu înţeleg ce face Ministerul Sănătăţii pentru a o rezolva. Eu nu cred că suma care se strânge la bugetul de stat drept contribuţii la asigurări de sănătate nu ajunge pentru dotarea şi utilarea spitalelor cu stocurile necesare. La un calcul simplu, vorbim despre aproximativ 5 miliarde de euro pe an contribuţii la asigurări de sănătate. Iar personalul medical din sistemul public de sănătate este de 75.000 de angajaţi. Pe lângă aceştia adăugăm şi medicii de familie din România. La o medie salarială de 1000 de euro, tot rămân anual peste 2,5 milioane de euro, chiar trei milioane sau poate mai mult, bani care ar trebui folosiţi pentru stocurile necesare spitalelor mari. Consider că pe cei din Ministerul Sănătăţii ar trebui să îi controleze cu adevărat cineva, să vadă ce fac ei cu banii luaţi pe asigurările de sănătate. Controlul ar trebui efectuat drastic în special la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru că acolo se aprobă anumite cheltuieli care, din cunoştinţele mele, sunt umflate".

Amintim că Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, a declarat, ieri, că 75.000 de cadre medicale ar urma să primească stimulentul de risc medical, iar valoarea estimată se ridică la 120 de milioane de euro, bani care vor fi asiguraţi din fondurile europene, prin Programul Operaţional Capital Uman.

Marcel Boloş a spus: "E o propunere pe care România a formulat-o. Se regăseşte în proiectul de OUG care va fi supus aprobării în şedinţa de Guvern. Nu suntem singurul stat membru care a luat o astfel de măsură. Bulgaria, Ungaria, Germania, Italia au recurs la aceste metode de stimulare a cadrelor medicale având în vedere actul de curaj de care dau dovadă în această perioadă. Dacă va fi nevoie de suplimentarea fondurilor, vom face demersuri pentru a le asigura".

Proiectul respectiv de ordonanţa de urgenţă se afla pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a guvernului Orban, care era în plină desfăşurare la închiderea ediţiei.