Fondurile naţionale sunt mai expuse la fraude decât banii europeni, în România, pentru că în cazul fondurilor comunitare reglementările sunt mai stricte, a declarat, vineri, procurorul-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Călin Nistor. În ultima perioadă, tot mai multe persoane, unele implicate în domeniul fraudelor în achiziţiile publice, sesizează DNA, a menţionat el.
"În ultimul timp, ca urmare a creşterii încrederii cetăţenilor în activitatea DNA, un efect principal a fost creşterea numărului de sesizări depuse de persoane, unele fiind implicate în domeniul fraudelor în achiziţii publice", a spus Călin Nistor, la conferinţa Combaterea Criminalităţii în Domeniul Achiziţiilor Publice, organizată de Freedom House.
"Din cazuistica DNA, am constatat că frauda în domeniu e îndreptată cu predilecţie, în ultimii ani, spre fondurile naţionale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenţa unei infracţiuni speciale privind accesarea fondurilor europene", a mai arătat el.
Nistor a sugerat Parlamentului să introducă aceleaşi reglementări privind combaterea fraudei şi în domeniul fondurilor bugetare la fel ca în cel al banilor europeni.
"N-ar strica leguitorul să se gândească, la un moment dat, ca aceleaşi incriminări existente pentru fondurile europene să fie transpuse şi pentru fondurile naţionale", a mai spus oficialul DNA.
Procurorul anticorupţie a mai arătat că au existat cazuri în care mita în contractele de achiziţii publice era de 20% din valoarea contractului.
"Au existat cazuri în care valoarea mitei remise în contractele de achiziţie publică a fost în cuantum de 20 la sută din întreaga valoare a contractului de achiziţie publică. În aceste condiţii este indubitabil că frauda efectivă produsă în domeniul achiziţiilor publice pe acel contract poate ajunge şi până la 40-50 la sută din valoarea contractului", a estimat Călin Nistor.
La rândul sau, procurorul general adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu, a atras atenţia asupra nivelului ridicat al fraudei în achiziţiile publice din România.
"Dacă ar fi să vorbim despre frauda în achiziţiile publice, ar trebui să vorbim ore întregi. Acest domeniu al achiziţiilor publice este unul dintre cele mai vulnerabile, cel puţin în ţara noastră, din varii motive, unul dintre ele fiind lipsa de transparenţă", a explicat Licu.
Pe lângă populaţie, care contribuie la bugetele publice fraudate, afectate sunt şi companiile oneste care pierd licitaţii de achiziţie publică din cauza infracţiunilor în domeniu.
"Două tipuri de practici sunt conflictul de interese şi trucarea licitaţiilor. Acestea nu se situează în interiorul sferei corupţiei, ci în anticamera ei", a punctat Ligia Popescu, avocat al unor companii private.
Între timp, Guvernul dă asigurări că lucrează la o reformă amplă în sistemul achiziţiilor publice, urmând să iniţieze 4 noi legi care să înlocuiască actuală ordonanţă de urgenţă 34/2006 care reglementează achiziţiile publice.
România are obligaţia să transpună directivele europene privind achiziţiile publice, care nu mai pun acum accentul atât pe preţul cel mai scăzut din ofertele depuse, ci iau în calcul şi raportul costuri-calitate.
Prezent la conferinţa Freedom House, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Bogdan Dobrin, a arătat că cele patru proiecte de lege în domeniu urmează să fie adoptate de Guvern şi trimise la Parlament în luna iunie, imediat după ce va fi fost adoptată şi o strategie naţională pentru achiziţii publice.
Comisia Europeană obligă România să adopte această strategie până în octombrie 2015, fiind o condiţionalitate ex-ante, fără de care ţara riscă să-i fie blocate fondurile europene petru perioada de programare 2014-2020.
Freedom House România, împreună cu 16 parteneri, a încheiat un amplu program în care 396 magistraţi şi ofiţeri de poliţie judiciară au participat la 15 seminarii de formare în domeniul achiziţiilor publice.