English
Plafonarea dobânzilor la credite este neconstituţională, a decis, astăzi, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a României (CCR). Comunicatul instituţiei arată: "În şedinţa din 28 ianuarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 70 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Aducând asigurări că va reveni cu legea în Parlament, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a scris, pe pagina sa de Facebook: "Românii sunt lăsaţi să fie în continuare jecmăniţi de bănci şi IFN-uri, invocându-se textul neclar? Chiar e inacceptabil pentru sistemul financiar-bancar şi pentru toţi cei care roiesc în jurul lui, că vrem şi noi, românii, să nu mai plătim dobânzi triple faţă de europeni?"
La rândul lor, debitorii cu credite în CHF - reprezentanţi ai sociaţiei CREDERE - ne-au transmis: "Credem că în acest moment este extrem de important să aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale. Anticipăm că instanţa constituţională nu se opune principiului plafonării dobânzii, ci este extrem de probabil să fi considerat anumite aspecte ca fiind neclare, în dezacord cu prevederile Constituţiei. Creditarea iresponsabilă (mai ales) a unor instituţii financiar-nebancare a creat numeroase drame în ţara noastră, de aceea cu precădere în această zonă trebuie să existe o limitare a dobânzii (inclusiv cea penalizatoare) care poate fi percepută de către entitatea financiară. Important de menţionat că şi Comisia Europeană are în vedere o asemenea măsură de plafonare a dobânzilor, scopul fiind acela de a preveni riscul supraîndatorii consumatorilor şi pentru a elimina/limita comportamentul de prădător al entităţilor financiare care acordă credite cu dobânzi extrem de ridicate către un public vulnerabil".
La momentul sesizării făcute de PNL, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, care a iniţiat proiectul legislativ, a scris, pe pagina sa de Facebook: "Deşi mulţi au sperat că PNL-iştii nu vor ataca la CCR Legea plafonării dobânzilor, s-au înşelat. Eu ştiam că o vor face, pentru că e limpede că au mari interese să protejeze profiturile băncilor şi IFN-urilor. Legea plafonării dobânzilor ar fi o mare gură de oxigen pentru toţi cei care au contracte în derulare la bănci şi IFN-uri, cât şi pentru cei care se vor împrumuta în viitor.
Românii plătesc costuri triple cu creditarea faţă de cetăţenii europeni, iar profiturile băncilor sunt triple în România faţă de media europeană!
De ce nu vreţi să uşuraţi povara ratelor românilor? De ce nu vreţi ca românii să platească rate mai mici? E şi legal, dar mai ales aşa e drept să fie! Majoritatea ţărilor din UE au dobânzile plafonate de multă vreme! Prin atacarea la CCR nu faceţi decât săprelungiţi chinul celor trei milioane de români care plătesc rate incorecte la bănci şi IFN-uri! Ce argumente aveţi? Că-i lege populistă? Să faci dreptate oamenilor e populism?"
După ce legea a trecut de Parlament, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a subliniat: "Băncile şi IFN-urile nu mai pot practica ce dobânzi vor! Legea se aplică şi credirelor în derulare şi prevede:
1. Pentru creditele ipotecare, DAE nu poate fi mai mare decât dobânda de referinţă a BNR +2%;
2. Pentru creditele de consum, DAE nu va depăşi dobânda de referinţă a BNR +15%;
3. Pentru creditele de consum mai mici de 15.000 lei, suma totală de rambursat nu va putea depăşi dublul sumei împrumutate".
Textul legislativ care prevede plafonarea dobânzilor a trecut de Parlament, fiind votat, în 6 mai, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 205 voturi pentru şi 97 împotrivă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2021, 16:46)
Banditii penele merita sa mai fie alesi.
2. Unde e consiliul concurentei?
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2021, 17:18)
Daca bancile din alte tari se descurca cu o marja mult mai mica inseamna ca la noi exista o problema de concurenta. Clar ca o banca ce accepta marja normala din afara ar trebui sa castige cota de piata usor, iar asta nu se intampla.
Eu as introduce si reversul medaliei pentru credite: impozitarea in functie de profitul obtinut. Nu e normal ca un imobil cumparat pe credit sa-l vinzi la dublul pretului dupa cativa ani. Diferenta de pret este profit care poate fi impozitat cu 16%. Altfel plafonam doar riscul nu si rasplata.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.01.2021, 17:48)
Zamfir : "De ce nu vreţi să uşuraţi povara ratelor românilor?"
Simplu : pentru ca marea majoritate a sistemului bancar romanesc e cu actionariat strain , e bazat pe capital strain.
Nu ajung 2-3 banci cu capital romanesc (2-3 alea mai relevante ca mai sunt multe cu capital romanesc dar sunt de buzunar ca marime). .. ma refer la BT, CEC, Banca Romaneasca - daca cele 3 se aliaza si sa spunem ca ar veni cu oferte criminal de ieftine, piata ar "corecta" oferta prin limitarea liniilor de finantare, a bonitatii interbanking (a ratingurilor pe care si le dau reciproc bancile pt a aproba linii de finantare) ,etc... adica e o problema de pondere a capitalului romanesc in total capital bancar prezent in Romania.
p.s. Nu mai credeti ce zice Vasilescu (BNR) ca toate bancile romanesti au capital romanesc - e un bullshit chestia asta. Bancile straine actioneaza la comanda straina. Si e evident ca daca capitalul bancar e majoritar de origine straina.... va dati seama.
Eu am alta solutie pentru nea Zamfir sau pentru baietii cu capul mare de la BNR sau pentru cine ar putea decide un astfel de lucru : a da cu forta jos dobanzile intr-adevar poate fi considerat neconstitutional.
Dar eu propun alt mecanism care in timp sa conduca la dobanzi demolate.
Propun o diferenta (spread) intre bid si ask pe piata monetara fixata prin reglementari BNR. Adica pretul platit pentru banii din depozite + o rata fixa de 1% sau 2% = maximul admis pentru credite ca dobanzi.
La inceput s-ar inflama nivelul dobanzilor la depozitele din banci.
Asta ar atrage capital fierbinte.
Asta ar determina necesitatea "stingerii " incendiului cu dobanzi demolate la nivel de credite.
Asta ar determina interventia ofertantilor de lichiditate (clasic: BNR sau alti ofertanti - jucatorii mari din piete).
Asta ar determina o presiune d eoferta pe "pretul"banilor - deci scaderea nivelului dobanzilor la credite.
Pe scurt: daca banii economisiti sunt platiti la un nivel inalt, mai inalt intrarile (externe) sau realocarile interne pot duce la scaderea dobanzilor.
Legati ask-ul de bid la nivel de pret al banilor si totul o sa fie foarte constitutional ! ;)
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.01.2021, 17:49)
si multumesc pentru rabdare celor ce au rabdare sa citeasca mesajul meu.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.01.2021, 17:50)
ideea mea necesita implicarea si sprijinul BNR.
fara sprijinul BNR pt o asa reglementare a legarii ask-ului de bid prin marja fixata la nivel de reglementare... ideea mea e egala ca valoare cu o scobitoare (folosita) :))
p.s. ... si umbla vorba in targ ca BNR reprezinta alte interese decat interesele consumatorilor locali de bani (persoane fizice si juridice) ;)
...deeeeeeeeeeci ... aduceti mari schimbari la BNR! :)
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.01.2021, 18:04)
aceasta solutie ( "Propun o diferenta (spread) intre bid si ask pe piata monetara fixata prin reglementari BNR. Adica pretul platit pentru banii din depozite + o rata fixa de 1% sau 2% = maximul admis pentru credite ca dobanzi. ") ar pune presiune majora pe banci sa isi eficientizeze crunt operatiunile interne.
adica: salarii mai mici, oameni mai putini, automatizare mai multa.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2021, 20:27)
Nu se poate schimba nimic la BNR. Este evident ca BNR nu are sarcina sa ajute piata romanesca. Cei care ar trebuie sa faca schimbari la BNR sunt niste slugi mai jegoase decat slugile de la BNR.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de STATY în data de 29.01.2021, 09:45)
ROMANII NU PLATESC DOBANZI TRIPLE , FATA DE CEILALTI EUROPENI , TOVARASE ZAMFIR !!! LEUL ROMANESC , E DE 3 , S-AU 4 ORI MAI SLAB , CA SA NU ZIC MAI PROST , FATA DE CELELALTE MONEDE !!! CUM INDRAZNESTE UN AFON , SA COMPARE EURO , S-AU DOLARUL , CU LEUL ??? DACA N-AR FI GUVERNATORUL ISARESCU , PRAPADITA MONEDA ROMANEASCA , S-AR FI DUS DE MULT , PE TOBOGAN !!! AUZI LA EL !!! PLATESTE TRIPLU !!! ALT PROPAGANDIST !!! E BUN , NUMAI SA INTARATE !!!