CCR: Articolul 38 din Legea parteneriatului public-privat, neconstituţional

Actualizare 17:31 CCR: Articolul 38 din Legea parteneriatului public-privat, neconstituţional

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis astăzi că articolul 38 din Legea parteneriatului public-privat este neconstituţional, actul normativ urmând, astfel, să se întoarcă în Parlament, transmit surse din presă.

Articolul respectiv prevede posibilitatea de modificare sau denunţare unilaterală a cotractului de către statul român "din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local", ceea ce ce poate determina apariţia unor practici abuzive din partea statului în cadrul parteneriatului public-privat.

Articolul 38 stipulează:

"(1) Din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, după caz, partenerul public poate, cu notificarea prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect:

a) modifică unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, dacă această posibilitate a fost inclusă în documentaţia de atribuire într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, şi fără a se altera natura generică a contractului iniţial sau în orice altă situaţie de modificare unilaterală a contractului prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător;

b) denunţă unilateral contractul de parteneriat public-privat, în condiţiile legii".

Criticile la adresa acestui articol au venit atât din partea preşedintelui Traian Băsescu, cât şi de la experţi şi o parte a societăţii civile, vizând faptul că "interesul local" nu este definit şi că, astfel, pot apărea abuzuri din partea autorităţilor.

Pe 9 ianuarie, Băsescu a retrimis în Parlament Legea parteneriatului public-privat, motivând că proiectul nu defineşte "motivele excepţionale legate de interesul naţional sau local", caz ce poate genera o denunţare unilaterală a contractului.

În textul solicitării, se arată: "Având în vedere că legea nu defineşte < motivele excepţionale legate de interesul naţional sau local >, ipoteză care poate genera o denunţare unilaterală a contractului, considerăm că se impune stabilirea clară, prin lege, a situaţiilor ce pot constitui motive excepţionale de interes naţional sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului. Această reglementare detaliată a măsurilor excepţionale în care poate fi denunţat contractul de parteneriat public-privat se impune cu atât mai mult cu cât în această situaţie partenerul privat va avea dreptul să primească o despăgubire dacă această denunţare îi creează un prejudiciu".

În cererea trimisă preşedintelui de atunci al Senatului, Crin Antonescu, Traian Băsescu sublinia necesitatea ca ţara noastră să aibă un cadru juridic predictibil pentru atragerea investitorilor, cu un regim juridic clar aplicabil parteneriatului public-privat. Domnia sa era de părere că "o asemenea prevedere ce nu reglementează în mod transparent aspectele ce pot conduce la denunţarea unilaterală a contractului lasă loc arbitrariului şi unei marje largi de acţiune partenerului public în derularea eventualelor contracte de parteneriat public-privat, ceea ce poate afecta climatul investiţional".

---

Curtea Constituţională a României discută astăzi sesizarea PNL şi PDL privind legea parteneriatului public-privat.

Deputatul democrat-liberal Alexandru Nazare a anunţat, pe 19 iunie, că PDL şi PNL au sesizat Curtea Constituţională în ceea ce priveşte noua lege a parteneriatului public-privat iniţiată de Guvernul Ponta, aprobată de Parlament în forma iniţială, după respingerea cererii de reexaminare a preşedintelui.

"Legea votată de majoritatea PSD-UNPR-PC păstrează aceleaşi formulări care deschid calea unor contracte păguboase pentru statul român de tipul Bechtel şi pun pe fugă orice investitor serios. (...) Prin noua lege se introduce posibilitatea modificării unilaterale sau rezilierii contractului de parteneriat public-privat de către partenerul public prin invocarea de 'motive excepţionale legate de interesul naţional sau local'. Legea nu defineşte criteriile prin care vor putea fi stabilite 'motivele excepţionale'. De asemenea, se introduce posibilitatea înlocuirii partenerului privat fără organizarea unei noi proceduri de atribuire şi fără a prelua din noua Directivă europeană exact în ce cazuri se poate aplica", a afirmat Alexandru Nazare.

El a susţinut, totodată, că prin posibilitatea modificării şi rezilierii unilaterale a contractelor de parteneriat public-privat şi înlocuirea partenerilor privaţi fără noi proceduri de atribuire se încalcă principiile egalităţii de tratament şi transparenţei decizionale garantate şi prin Constituţia României.