CEL MAI RIDICAT NIVEL DIN SEPTEMBRIE 2020 Rata de dobândă pe zece ani a României a urcat la 3,36%

• Costurile de finanţare pe termen scurt ale guvernului Cîţu sunt mai scăzute în prezent faţă de cele de la finalul anului 2020, dar în creştere, pe toate scadenţele, faţă de nivelurile de acum o lună • Analiştii se aşteaptă ca BNR să semnaleze, în următoarele luni, posibilitatea demarării noului ciclu de creştere a dobânzilor

Rata de dobândă pe zece ani a României (RO10Y), barometrul pentru costul de finanţare din economie, a urcat ieri la 3,36%, cel mai ridicat nivel din septembrie 2020, în ciuda ameliorării condiţiilor financiare din pieţele externe. Majorarea randamentului pe zece ani al României de pe parcursul ultimelor luni indică ieşiri controlate de capitaluri ale investitorilor nerezidenţi de pe piaţa titlurilor de stat în lei. De altfel, nici investitorii activi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu s-au înghesuit până în prezent să împrumute statul în condiţiile în care inflaţia anuală este estimată de banca centrală să urce la 4,1%, iar dobânda la titlurile de stat pe doi ani, cea mai lungă scadenţă oferită prin BVB, este de 3,25%. Subscrierile pe scadenţele (1 an şi 2 ani) în lei sunt cumulat de doar 270 milioane de lei, iar pe tranşa în euro de 26,7 milioane.

Ieri, Ministerul Finanţelor a reuşit să atragă de pe piaţa internă 420 de milioane de lei, prin titluri scadente în octombrie 2030, prospectul fiind de 500 de milioane şi sumele înaintate de bănci doar 445 milioane de lei - randamentul mediu a fost de 3,36%, cu nouă puncte de bază peste cel de la licitaţia similară din iunie.

Totodată, joi, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 1,8 miliarde de lei prin certificate de trezorerie la o lună (peste nivelul programat de 800 milioane lei), la un cost mediu anual de 1,42%. De asemenea, MF a atras 453,4 milioane de lei, peste volumul programat de 400 milioane, prin titluri scadente în noiembrie 2024, la un cost mediu anual de 2,49%, în creştere cu şase puncte bază raportat la nivelul înregistrat la licitaţia din iunie.

Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de titluri în monedă locală în valoare de 5,26 miliarde lei în luna iulie faţă de 4,2 miliarde lei atrase în iunie şi 2,95 miliarde lei atrase în mai. În iulie ajung la scadenţă titluri în valoare de numai 618 milioane lei, ceea ce înseamnă că cel mai probabil Ministerul Finanţelor va atrage lichiditate din piaţă prin emisiunea netă de obligaţiuni în lei. Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari în octombrie, în valoare de circa 9 miliarde de lei.

Contextul din pieţele externe s-a ameliorat semnificativ în luna iunie după ce în luna mai s-au consemnat în Statele Unite cele mai mari rate anuale ale inflaţiei la consumatori şi producători din ultimele decenii. Recent, ca urmare a semnalelor privind conduita politicii monetare a Federal Reserve (Fed), preţurile la mărfuri - excepţie făcând petrolul şi alte preţuri energetice - din pieţele financiare au cunoscut o corecţie semnificativă, ceea ce a rectificat aşteptările inflaţioniste pe termen mediu şi lung. În România însă, după impactul liberalizării pieţei de energie electrică la consumatorii casnici şi creşterea cotaţiilor internaţionale la ţiţei, inflaţia este estimată de BNR să crească la 4,1% la finalul anului.

Riscurile privind conduita politicii monetare a Fed continuă să fie ignorate în pieţele americane, unde datoria în marjă a continuat să crească în iunie la un nou maxim istoric şi unde în prezent se derulează un "call squeeze" înainte de expirarea unui număr mare de contracte pe opţiuni (contracte "call", care mizează pe creşterea activului suport) la mijlocul lunii iulie, perioadă de la care unii analişti din piaţa americană aşteaptă o încheiere a procesului de comprimare a volatilităţii (VIX se află la minimele post-Covid).

În orice caz, evoluţia din ultimele săptămâni pentru costurile de finanţare ale României a fost în tandem cu cele din pieţele internaţionale, excepţie făcând săptămâna trecută, când în pieţele externe (SUA şi Germania) dobânzile la 10 ani au scăzut uşor. Costul de finanţare pe 10 ani al României a crescut per total cu peste 11% de la începutul anului şi până în prezent. Costurile de finanţare pe termen scurt sunt totuşi mai scăzute în prezent faţă de cele de la finalul anului 2020, dar în creştere faţă de nivelul de acum 1 lună (vezi grafic curba randamentelor).

Analiştii se aşteaptă ca BNR, care are mâine programată şedinţa regulată de politică monetară, să semnaleze în următoarele luni posibilitatea demarării noului ciclu de creştere a dobânzilor în condiţiile avansului inflaţiei şi a creşterii PIB care este aşteptată de FMI şi Consiliul Fiscal să fie de peste 7% în acest an şi de 5% în 2022. BNR a adoptat în ultimele luni o politică de stimulare a creditării (dobânzi real negative) în detrimentul economisirii.

Ungaria şi Cehia au majorat însă deja dobânzile: Ungaria a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a majorat recent dobânda de referinţă (de la 0,6 la 0,9%) din cauza inflaţiei. Următoarele creşteri de dobândă ar urma să fie decise lunar, în funcţie de felul în care se aliniază aşteptările inflaţioniste la ţinta de inflaţie a băncii centrale din Ungaria. La doar o zi după Ungaria, tot din cauza inflaţiei mari, Cehia a majorat şi ea dobânda de referinţă la 0,5%.

"După ce băncile centrale din Cehia şi Ungaria au făcut recent primele majorări de rate din acest ciclu, pe termen scurt probabilitatea istorică ca BNR să mute în această vară este de minimum 15% - a făcut cut sau hike simultan cu cel puţin 1 din cele 3 bănci centrale din CEE în 15% din timp post-2008", arată analiştii BT Asset Management într-un raport.

În orice caz, în luna iunie au ajuns de asemenea la scadenţă obligaţiuni de stat în lei în valoare de 10,3 miliarde lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanţelor a injectat lichiditate în sistem prin emisiunea netă de titluri, fapt reflectat şi de licitaţiile depo, pe 7 zile, derulate de BNR, prin care a sterilizat lichiditatea excedentară din sistemul bancar.

Analiştii BCR arată de asemenea că deţinerile nerezidenţilor de obligaţiuni de stat în lei ca procent din total emis şi-au continuat în aprilie tendinţa descrescătoare, ajungând la 18,4% de la 18,9% în martie, pe fondul unor ieşiri nete de 0,3 miliarde lei.

"Deţinerile fondurilor de pensii s-au redus la 20,4% în aprilie de la 20,6% în martie. Doar sistemului bancar a înregistrat o creştere a deţinerilor obligaţiunilor de stat ca procent din total de la 46,5% în martie la 47,1% în aprilie. Programul de achiziţii de titluri de stat al BNR însuma la finalul lunii aprilie 5,5 miliarde de lei, sau 2,5% din totalul outstanding", potrivit analiştilor BCR.

De menţionat că încrederea în economia României s-a deteriorat în iunie, pentru prima dată după şase luni consecutive de creştere, conform indicatorilor ESI calculaţi de Comisia Europeană. Astfel, indicatorul de încredere în economia internă a scăzut în ritm lunar cu 1,5 puncte, la 102,6 puncte, în timp ce indicatorul ce urmăreşte încrederea în economia zonei euro a urcat cu un ritm lunar de 3,4 puncte la 117,9 puncte. Singura creştere a încrederii din economia României în luna iunie a fost în servicii, plus 2,1 puncte la 7,8 puncte în iunie, cel mai ridicat nivel din februarie 2020.

Totodată, dinamica anuală a preţurilor la nivel de producător în industrie a accelerat la 10,4% în mai, cel mai ridicat nivel din anul 2008, "evoluţie care exprimă premise de persistenţă a presiunilor inflaţioniste pe termen scurt", după cum arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.