CERCETARE PWC PRIVIND NIVELUL DE DIGITALIZARE: "România, codaşă în clasamentele europene şi mondiale"

• Sergiu Oprescu, ARB: "Avem nevoie de mai mulţi absolvenţi în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică ca să creştem gradul digitalizării"

Ţara noastră are nevoie de mai mulţi absolvenţi în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică ca să crească gradul de digitalizare la nivel naţional, este de părere Sergiu Oprescu, pre­şe­dintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Potrivit oficialului ARB, studiile realizate la nivel european şi mondial, pe tema guvernării digitale, clasează România pe locuri codaşe, în ciuda infrastructurii digitale dezvoltate de care dispune, aspect confirmat şi de o cercetare a PricewaterhouseCoopers (PwC).

Domnia sa a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă în care a fost prezentat studiul PwC: "Noi credem că este nevoie de o educaţie digitală în România. (...) Impactul guvernării digitale, al digitalizării în sine, trebuie să aibă un sens. Când mă gândesc la sens, mă gândesc la abrevierea cuvântului «SENS». Adică trebuie să aibă un impact asupra statului, asupra economiei şi vom descoperi în final că are un impact şi asupra naturii umane şi a societăţii. Din păcate, Româ­nia se înscrie pe ultimele locuri în oricare dintre studiile de specialitate pe tema digitalizării, dar asta ne dă oportunitatea de a creşte, de a avea acea viteză de croazieră pentru a ajunge la aceeaşi poziţie cu celelalte ţări".

Domnul Oprescu a menţionat că beneficiile guvernării digitale ţin de creşterea economică.

Preşedintele Consiliului Director al ARB a adăugat: "Se poate demonstra că o ţară care are un nivel de digitalizare ridicat, faţă de alte ţări, îşi poate creşte PIB-ul potenţial. Pe lângă creşterea economică mai mare pe care poate să o aibă, poate să colecteze la bugetul statului mai mult decât celelalte ţări care au un nivel de digitalizare mai scăzut. Deci, indiferent la ce dimensiune ne uităm, cea economică sau cea a alinierii cu alte state (importantă pentru România), vedem că un nivel de digitalizare ridicat nu face decât să ne pună într-o postură mai bună. (...) Noi, în această zonă, avem «autostrăzile digitale» construite, deja. Mai trebuie să punem maşini şi să avem obiective (cum să mergem şi cu ce eficienţă)".

Primul pas în direcţia e-guvernării este legat de leadership, a mai spus domnia sa, explicând: "Desemnarea unei instituţii guvernamentale care să se ocupe de digitalizare este necesară. Este un element pe care nu îl avem şi care ar trebui să apară. Este un subiect care trebuie asumat politic. Această instituţie trebuie să asigure cooperarea între instituţiile în sarcina cărora intră implementarea mecanismelor necesare e-guvernării şi să coordoneze, să supervizeze întreaga activitate".

Instituţii de acest tip există, deja, în mai multe ţări care au un nivel de digitalizare ridicat, un exemplu în acest sens fiind Estonia.

Printre instituţiile care au un rol în implementarea e-guvernării se numără Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Oficialul ARB a mai precizat: "Avem nevoie să creştem numărul de absolvenţi de ştiinţă, inginerie şi matematică. Este un nivel la care stăm relativ bine, fiind aproape de media europeană, dar trebuie să avem un ritm mai mare de «producere» a acestor specialişti, dacă vrem să ne aliniem celorlalte ţări. În final, în privinţa contribuţiei pe care sistemul bancar o poate aduce la creşterea nivelului de digitalizare, noi, sistemul bancar, putem să fim facilitatori, nu neapărat liderii transformării. Putem, însă, să punem la dispoziţie infrastructura tehnologică pentru că sis­temul bancar e foarte bine dezvoltat din acest punct de vedere".

Capitalul uman din bănci ar putea avea un rol consultativ pentru societate şi decidenţii politici în momentul în care discutăm despre implementarea unor iniţiative precum e-guvernarea, a mai spus domnia sa.

• PwC: "Legislaţia nearmonizată cu reglementările europene, barieră în calea implementării guvernării digitale"

Conform studiilor realizate, atât la nivel european, cât şi la nivel global, ţara noastră se clasează între statele codaşe în ceea ce priveşte implementarea guvernării digitale şi eficienţa acesteia, a precizat, ieri, Bogdan Belciu, Partner, PwC.

În studiul realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care măsoară eficienţa guvernării electronice la nivel internaţional, România se clasează pe locul 67 din 193, dar este pe ultimul loc în cadrul statelor UE, potrivit PwC.

Într-un alt studiu, realizat de Comisia Europeană privind performanţa digitală a ţărilor din UE, ţara noastră se clasează pe locul 28 din 28, iar studiul IMD World, privind competitivitatea digitală a 63 de economii, plasează România pe locul 54 din 63, fiind pe penultimul loc la nivelul UE.

Conform PwC, statele care se situea­ză pe primele locuri din punct de vedere al digitalizării au demarat, încă din anii '90, proiecte care au avut în vedere implementarea strategiei în domeniul digital.

Din studiul realizat de PwC reiese faptul că în calea implementării guvernării digitale în România stau obstacole precum migraţia specialiştilor IT, o legislaţie nearmonizată cu reglementările europene, lipsa competenţelor digitale de bază, atât în rândul cetăţenilor, cât şi în rândurile angajaţilor din structurile publice.

Specialiştii din cadrul PwC susţin că printre beneficiile guvernării digitale se numără reducerea costurilor administraţiei cu 12%, până în anul 2020; creşterea numărului de locuri de muncă cu 11% şi o majorare de 13% a PIB-ului, precum şi scăderea evaziunii fiscale. Astfel, creşterea plăţilor electronice ar putea genera un impact de 10% în PIB pe un orizont de timp de şapte ani, au mai spus aceştia.

Conform domnului Bogdan Belciu, progresele ar putea să apară, măcar în punctele-cheie, într-un orizont de timp de circa patru ani de zile, dacă ţinem cont de bunele practici ale statelor care fac astfel de demersuri de ani de zile, însă parcursul nu se sfârşeşte acolo, pentru că tehnologia evoluează constant.

Măsurile care ar trebui luate în sensul implementării guvernării digitale se referă, printre altele, la: desemnarea unei instituţii care să aibă ca obiectiv susţinerea implementării strategiei digitale a României şi care să fie subordonată direct cabinetului primului-ministru; extinderea educaţiei financiare şi în domeniul utilizării tehnologiilor digitale; actualizarea acordului între bănci şi ANAF, în vederea schimbului de informaţii şi a semnăturii digitale etc., au mai spus reprezentanţii PwC.

"Toate acestea ar contribui la reducerea economiei gri, care în România are o pondere însemnată, prin comparaţie cu alte state din UE", a spus domnul Belciu.

Potrivit PwC, numeroase studii dovedesc gradul ridicat de corelare între ponderea tranzacţiilor electronice în economie şi dimensiunea economiei gri, plăţile în numerar reprezentând un factor care contribuie la stimularea acesteia, traseul banilor fiind mult mai greu de urmărit.

Implementarea unui set de măsuri pentru stimularea plăţilor electronice ar putea genera o creştere economică suplimentară de 1-1,5 puncte procentuale, ca procent din PIB, în următorii şapte ani, sunt de părere specialiştii.

Şi Bogdan Belciu susţine înfiinţarea unei instituţii subordonate liderului Guvernului României, care să coordoneze şi să supervizeze activitatea (n.r. de implementare a unei guvernări digitale) tuturor entităţilor implicate, adăugând că, dincolo de bănci, sau de alţi parteneri care să faciliteze acest demers, iniţiativa digitalizării trebuie să vină din partea Guvernului.

Oamenii trebuie să înţeleagă că efectul tehnologiei nu este acela de a des­fiinţa locuri de muncă, ci de a schimba profilul oamenilor şi a-i orienta spre activităţi cu o valoare adăugată (mai) mare, a conchis domnia sa.