Cererea de informaţie europeană este uriaşă

Nevoile de cunoaştere şi de informare ale cetăţenilor în legătură cu măsurile necesare aderării ţării noastre la Uniunea Europeană sînt foarte mari. În cadrul celei de-a doua ediţii a "Conferinţei naţionale a multiplicatorilor de informaţie europeană" desfăşurată ieri, Angela Filote, membră a delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, a prezentat strategia de informare şi comunicare internă privind integrarea. Astfel, pe bază de voluntariat, a fost creată anul trecut o reţea de "multiplicatori de informaţie europeană" (Networking Europe), reţea care în prezent a ajuns la peste 550 de membri, în creştere cu mai mult de 200 de persoane faţă de anul precedent.

Unul din obiectivele acestei reţele este creşterea expertizei sectoriale, adică ajutarea persoanelor din diverse domenii cu experţi în problematici europene. De asemenea, multiplicatorii explică populaţiei rolul Uniunii Europene, stadiul şi implicaţiile aderării, astfel încît să nu mai existe neînţelegeri. Spre exemplu, doamna Filote a precizat că unii oameni se aşteaptă ca UE să aibă rol de poliţist în ceea ce priveşte fondurile nerambursabile. "Uniunea Europeană nu poate face poliţie, chiar dacă este vorba de banii ei. Acesta este rolul autorităţilor locale", a mai adăugat reprezentantul Delegaţiei Comisiei Europene.

Pentru a informa populaţia despre condiţiile şi implicaţiile integrării ţării noastre în UE, sînt folosite mai multe metode, în funcţie de publicul ţintă. "Am încurajat crearea de reţele locale, pentru că, spre exemplu, problemele cu care se confruntă cei din Arad sînt diferite de cele ale oamenilor din Craiova", susţine doamna Filote. Pe lîngă multiplicatori, informaţiile mai sînt comunicate şi prin intermediul publicaţiilor şi al internetului. Materialele tipărite, deşi sînt mai greu de evaluat dacă şi-au atins sau nu obiectivul, totuşi sînt foarte solicitate. De aceea, în centrele de informare există diverse broşuri care oferă informaţii despre cum poate fi obţinută finanţare de la UE sau cum se lucrează cu fondurile PHARE, ISPA şi SAPARD.

De asemenea, există şi trei programe pe subgrupuri specifice, respectiv "Europatru", "15-25" şi "Rural", iar altele două vor fi lansate pînă la sfîrşitul acestui an. Referitor la programul "Rural", doamna Filote a precizat că au fost făcute studii timp de un an referitoare la modelul de comunicare în mediul rural. Astfel, a fost constatat că populaţia de la sate îi respectă pe conducătorii de la centru, dar nu au încredere în ei, ci numai în cei locali. Modul de comunicare cel mai popular în zona rurală este ziarul şi nu publicaţiile cu hîrtie lucioasă, locul propice pentru discuţii fiind "crîşma".