CFR SA SE SPALĂ PE MÂINI CA PILAT DIN PONT Cuprul furat de pe calea ferată

Dosarul cuprului furat cu prilejul reabilitării căii ferate Bucureşti-Constanţa trenează de mai bine de doi ani în instanţele de la ţărm de mare. Deşi faptele s-au petrecut în urmă cu aproape 14 ani şi între timp a intervenit prescripţia răspunderii penale, fapt pentru care Parchetul a emis ordonanţă de clasare a dosarului penal cu privire la săvârşirea infracţiunii de furt cu autori necunoscuţi, Judecătoria Constanţa are de doi ani pe rol un dosar penal în care cinci angajaţi ai SC Electrificare CFR SA şi CFR SA sunt acuzaţi de neglijenţă în serviciu pentru dispariţia a zeci de tone de fir de cupru din depozitele pe care le aveau în gestiune, prejudiciul ridicându-se la 2.904.733,81 lei, conform declaraţiei de constituire de parte vătămată civilă înaintată în dosar de Regionala CF Constanţa din cadrul CFR SA.

Surse din interiorul CFR SA, ne-au spus: "De când trenează această speţă, domnul Reşid Mosin (n.r. fost angajat al Diviziei Tehnice din cadrul Regionalei CF Constanţa) s-a pensionat, domnul Catrinoiu (n.r. Gheorghe Catrinoiu, fost şef de divizie şi ulterior şef de sucursală în cadrul SC Electrificare CFR SA) a trecut la revizorat, aşteptând înfiinţarea Diviziei Electrificare - pentru că din luna mai 2022 Electrificarea a trecut la Regionala CF -, şi probabil că factura emisă de regională pentru furturi, neplătită de fosta SC Electrificare CFR SA, va fi trecută pe... costuri. Titi Cazacu (n.red. - unul dintre inculpaţi) va fi numit instructor, ceea ce ar echivala cu o promovare, totul va fi băgat sub preş şi nimeni nu va păţi nimic. Asta da treabă! Atâta tam-tam pentru nimic. Iar dosarul de la Judecătoria Constanţa se desfăşoară într-un mod tare ciudat în care întrebările puse responsabililor parcă doresc să scoată în evidenţă o altă situaţie nicidecum cea existentă din scripte. Domnul Tudorache (n.r. Dan Tudorache, şef Secţie Electrificare Regională CF Constanţa) nu îşi mai aminteşte nota pe care a semnat-o referitor la materialele dispărute din depozitul de la Cernavodă Pod şi instanţa, ca şi procurorul, îl lasă în pace, domnul Dorin Maer (şeful Regionalei CF Constanţa) răspunde ce doreşte, iar cei de la fosta SC Electrificare SA aruncă vina asupra CFR SA pentru dispariţia cuprului, deoarece nu ar fi asigurat paza perimetrelor, deşi gestiunea aparţinea Electrificării. În privinţa lui Catrinoiu, dacă la început l-au pus şef serviciu electrificare, deşi el se aştepta să fie şef divizie instalaţii, acum a plecat la revizorat şi aşteaptă crearea Diviziei Electrificare. Grav este că, în curând, vor începe lucrările de reabilitare pe Feteşti-Ciulniţa şi iar o să se scoată cantităţi mari de cupru".

Într-adevăr, din analiza pe care am efectuat-o cu privire la actele existente la dosarul penal nr. 2581/212/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa, în care următorul termen pentru continuarea administrării probelor este 14 februarie 2023, reiese că, în instanţă, atât inculpaţii, cât şi partea vătămată civilă - CFR SA - ar dori ca magistraţii să reţină o altă situaţie de fapt decât aceea care reiese din documente, acte pe care le-am prezentat şi noi în cadrul mai multor articole de presă.

Astfel, la primul termen de audiere a unor martori, în 10 mai 2022, Cătălin Trică, şef district Lehliu Gară, a susţinut în faţa instanţei că deşeurile de cupru erau supravegheate ziua de un angajat, dar care nu avea atribuţii de pază, iar noaptea stătea în depozit un alt angajat, dar care nu ieşea afară să verifice deoarece nu avea atribuţii de paznic. El a menţionat că echipa de conducere a CFR SA cunoştea că spaţiile de depozitare nu erau păzite.

• Principalii actori nu îşi mai amintesc documentele semnate

La acelaşi termen, Tudorache Alexandru Dan - fost angajat al SC Electrificare CFR SA - a afirmat că nu toate deşeurile erau depozitate sub cheie şi că districtele nu aveau personal de pază autorizat, paza fiind exercitată ziua de către angajaţi, dar fără a avea atribuţii în acest sens. El a menţionat că şefii de districte se subordonau şefului centrului de electrificare, care la rândul său era subordonat şefului de sucursală. Pe Bucureşti-Constanţa există două centre de electrificare: Feteşti şi Constanţa. Tudorache a arătat că situaţia privind lipsa pazei era cunoscută la nivel de regională care ar fi trebuit să asigure un fond în acest sens. Martorul a mai precizat că deşeurile de cupru au fost depozitate la Cernavodă Pod şi Port Constanţa, în spaţii care erau ale regionalei CF Constanţa. El nu şi-a mai amintit ce cuprinde Nota 2/8/3085 din 7 octombrie 2010 pe care a întocmit-o. A mai menţionat că inventarierile s-au făcut la comun de SC Electrificare CFRR SA si de Regionala CF Constanţa din cadrul CFR SA.

Referitor la nota respectivă, arătăm că, potrivit documentelor obţinute de Ziarul BURSA, o parte din cantitatea materialelor provenite din dezmembrarea mijloacelor fixe supuse modernizării de pe culoarul IV Paneuropean a fost trimisă la depozitul de la Cernavodă Pod. Din informaţiile cuprinse în respectiva notă întocmită de inginerul Dan Tudorache, şef S.E. Constanţa, reiese că depozitul respectiv nu a avut paza asigurată şi că, la data de 7 octombrie 2010 - conform bonului de mişcare - a fost recuperată o cantitate de peste 10 tone de fier, care a fost depozitată la Feteşti şi care ar aparţine districtului Ciulniţa. Despre restul cantităţilor de materiale, inclusiv de fir de cupru depozitate la Cernavodă Pod, nu se spune nimic, dar reiese din finalul notei că acolo au fost depozitate şi alte materiale care s-au "evaporat".

Iată ce indicaţii transmitea inginerul Dan Tudorache în nota respectivă, despre care nu şi-a mai amintit în faţa instanţei, din calitatea de martor în proces:

"În dosarul de casare ce se va încheia conform HG 472/2009, se va lucra doar această cantitate de Fe recuperată. Restul proceselor verbale nu se va mai lua în calcul, acest depozit fiind considerat închis".

Referirea la alte procese verbale înseamnă că la Cernavodă Pod au fost depozitate şi alte materiale, care nu au fost recuperate şi despre care nu s-a efectuat nicio anchetă internă în cadrul SC Electrificare CFR SA, preferându-se să fie pusă batista pe ţambal.

• Culpă evidentă a CFR SA: inventarieri doar pe hârtie

La termenul din 6 septembrie 2022, martorul Tudor Dumitru Constantin a declarat: "Au existat 2-3 hotărâri de guvern privind modernizarea sectorului de cale ferată Bucureşti-Constanţa prin care s-a aprobat dezmembrarea componentelor de cale ferată şi valorificarea deşeurilor rezultate din dezmembrare prin vânzare. Astfel, piesele care nu mai puteau fi folosite erau scoase la vânzare la Bursa Română de Mărfuri, licitaţia fiind câştigată de o societate din Bucureşti. Societatea a achitat produsele şi în momentul în care trebuia să aibă loc predarea s-a constatat această lipsă în gestiune. Materialele aparţineau CN CFR SA, iar SC Electrificare CFR SA era societatea care le ţinea în custodie. Responsabilitatea gestiunii acestor materiale aparţinea SC Electrificare CFR SA. Beneficiarul contractului ne-a sesizat cu privire la cantitatea lipsă. Am fost nevoiţi să dăm înapoi contravaloarea cantităţii lipsă achitată de către beneficiar şi în continuare ne-am adresat oficiului juridic care s-a ocupat mai departe de procedurile de recuperare".

Întrebat dacă firul de cupru dezafectat intră în gestiunea CFR SA, martorul a răspuns că aşa este, dar a menţionat că întreaga cantitate a fost predată în vederea păstrării către SC Electrificare CFR SA până în momentul valorificării acesteia.

Din audierea acestui martor mai reţinem că inventarierile anuale în perioada 2008-2016 privind firul de cupru scos de pe tronsoanele de cale ferată erau făcute doar scriptic de angajaţii CFR SA, inventarierea faptică rămânând în sarcina SC Electrificare CFR SA. Referitor la inventariere, la un termen ulterior martorul Cristian Florin Râmbu a confirmat că aceasta era făcută doar scriptic de angajaţii CFR SA fără a verifica în teren realitatea datelor înscrise în documentele respective şi că inventarierea fizică era făcută de SC Electrificare CFR SA.

Referitor la dispariţia cantităţii de fir de cupru, Dorin Maer, şeful din 2003 şi până în prezent al Regionalei Căi Ferate Constanţa din cadrul CFR SA, a declarat în faţa instanţei la termenul din 11 octombrie 2022:

"Undeva, în anul 2014 am impresia, după ce materialele au fost predate către societatea Electrificare, în custodie date, printr-o dispoziţie a Societăţii Naţionale de Căi Ferate care furniza la nivelul centrului licitaţii de valorificare a acelor deşeuri, s-a trecut la partea de licitaţii. Au existat nişte societăţi care au câştigat acea licitaţie şi s-au prezentat pe teren pentru a ridica cantităţile. Societăţile s-au prezentat la secţiile districtelor de electrificare pentru a ridica cantităţile de deşeuri. Firmele care au câştigat licitaţiile au constatat că există o diferenţă faţă de cantitatea pe care au câştigat-o la licitaţie şi cea existentă în teren. Din acte îmi amintesc că era o diferenţă de 8800 tone cantitate de deşeuri lipsă pentru toate districtele. Nu îmi amintesc exact dacă aceasta este cantitatea. Aceste lipsuri au fost constatate într-un proces-verbal şi ne-au sesizat în vederea recuperării diferenţei. Asta a fost în 2014. Ulterior, în 2015 cu prilejul inventarierii făcută de societatea de Electrificare - care făcea inventarierile şi ni le trimitea - s-a mai constatat o diferenţă de 7000 tone, dar nu îmi amintesc cantitatea exactă. Aceste cantităţi lipsă s-au constatat într-un dosar şi un proces, proces care s-a finalizat, a trecut prin toate etapele, inclusiv cu recurs până la declararea lui definitivă. În urma procesului, s-a stins prin achitarea acelei diferenţe de către SC Electrificare".

• Dorin Maer, în faţa instanţei: "Dacă SC Electrificare nu ar fi plecat din cadrul CN CFR SA, nu cred că s-ar fi întâmplat acest lucru"

Şeful Regionalei CF Constanţa mai arată că, în momentul în care SC Electrificare s-a desprins de CFR SA, toate mijloacele fixe au fost închiriate către prima companie şi că în contractul de închiriere se prevede că aceasta va avea grijă de materiale cu prerogativele unui bun proprietar.

"În momentul în care a fost demarat proiectul coridorului Paneuropean, contractorul a preluat mijloacele fixe de la SC Electrificare şi a început să le descompună în piese şi în stâlpi. După ce le-au descompus le-au predat către SC Electrificare şi le-au depozitat în acele districte. Unele dintre piese mai puteau folosite, iar altele erau nefolosibile reprezentând acele deşeuri. Pentru a preda acele deşeuri era necesară aprobarea unei hotărâri de guvern prin care să fie trecute din domeniul public în domeniul privat, după care se proceda la înregistrarea pieselor şi la casarea lor. Hotărârile de guvern au intervenit în timpul procedurilor de predare, proiectul fiind în curs. Cred că au avut spaţiu. Nu cunosc de ce au apărut acele lipsuri. Nu am cunoştinţă dacă inculpaţii şi-au respectat atribuţiile respective", a mai spus Dorin Maer şi care, în opinia noastră, a adăugat o frază foarte importantă menită să elucideze întregul mister cu privire la zecile de tone de cupru furate de pe tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa: "Dacă SC Electrificare nu ar fi plecat din cadrul CN CFR SA nu cred că s-ar fi întâmplat acest lucru".

Ce se poate reţine din această ultimă frază? Că, pentru lucrările de electrificare ce urmau a fi realizate pe Coridorul IV Paneuropean între Bucureşti şi Constanţa, CFR SA a dorit să lucreze cu proprii oameni, aşa că şi-a înfiinţat propria companie, desprinzând sectorul Electrificare de compania mamă. Aşa a apărut SC Electrificare CFR SA, care, probabil, pe lângă personalul existent, a mai angajat şi alţi muncitori care trebuiau să scoată firul vechi de cupru de pe calea ferată şi să îl ducă în spaţiile de depozitare ale CFR SA, înainte de a fi montat noul fir de cupru. Practic, din declaraţia lui Dorin Maer, instanţa poate reţine că neglijenţa în serviciu nu îi priveşte doar pe cei cinci inculpaţi în dosar - Cazacu Titi Viorel, Stoicescu Florian, Ionel Ghiorghiţă, Datcu Marcel, Băitoc Paul Ionuţ - ci ar putea fi extinsă şi la adresa echipelor de conducere din cadrul SC Electrificare CFR SA şi chiar la adresa echipelor de conducere din cadrul CFR SA care au decis desprinderea societăţii respective din cadrul companiei naţionale.

Mai arătăm că Dorin Maer a recunoscut în faţa instanţei că depozitele CFR Port şi Cernavodă Pod de unde a dispărut cantitatea de cupru aparţin CFR SA şi că, dacă în Port spaţiul de depozitare era închis, la Cernavodă Pod unele spaţii de depozitare erau deschise.

Referitor la paza acestor obiective, martorul Reşid Mosin, care s-a pensionat în 2021 a declarat în faţa instanţei că obligaţia apraţinea şefului de district, care ar fi trebuit să reclame furturile deşeurilor din cupru.

Din cele de mai sus, reţinem că situaţia privind dispariţia cuprului scos de pe calea ferată la reabilitarea anterioară a tronsonului Bucureşti-Constanţa nu a fost elucidată nici la 14 ani de la comiterea faptelor, că procesul penal trenează şi că în mod normal, pe baza declaraţiei de final a directorului Regionalei CF Constanţa, Dorin Maer, ar trebui extins şi cu privire la alte persoane şi că în curând va intra în reabilitare tronsonul de cale ferată Feteşti-Ciulniţa.

Alte cantităţi de fir de cupru scoase, depozitate şi... probabil "evaporate", fără tragerea la răspundere a vreunei persoane din cadrul CFR SA, c-aşa-i în România.

Conform unor date şi documente primite pe adresa redacţiei Ziarului BURSA, în perioada 2006-2009 au dispărut de pe Regionala CF Constanţa, 159.871 kg de fir de contact electric de cupru înlocuit de firmele care au lucrat la modernizarea căii ferate Bucureşti-Constanţa situată pe culoarul IV Pan european.

Conform adresei din 7 iulie 2017 trimisă de Poliţia Transporturi Feroviare către Regionala CF Constanţa din cadrul CFR SA, reiese că valoarea cantităţii de cupru dispărută din depozitele companiei feroviare se ridică la 3.117.500 lei, iar angajaţii M.A.I. doreau să ştie dacă s-au făcut cercetări administrative în cauza respectivă şi dacă firma feroviară se constituie parte civilă sau nu. În cauză s-a început urmărirea penală pentru cinci dintre angajaţii CFR SA, iar din documentele pe care le-am primit rezultă că prima notă explicativă datează din 3 noiembrie 2016, dar una are drept dată 9 octombrie 2017, la trei luni de la emiterea adresei de către Poliţia Transporturi Feroviare.

Lipsa unei cantităţi de cupru din depozitele SC Electrificare CFR SA a constituit şi cauza unui dosar civil care priveşte furtul a peste 40 de tone de fir conductor din cupru din depozitele Centrului de Electrificare Feteşti, în perioada 2014-2016. Sentinţa civilă 1549/2017 pronunţată de Tribunalul Constanţa a fost atacată la Curtea de Apel de către cele două pârâte - CFR SA şi SC Electrificare CFR SA. Prin decizia nr. 118/2018, magistraţii Curţii de Apel Constanţa a obligat SC Electrificare CFR SA să plătească penalităţi pentru două facturi emise de Regionala CF Constanţa. Facturile privesc cantităţile lipsă de deşeuri de cupru predate în custodie către SC Electrificare CFR SA.

Conform datelor primite, din depozitele centrelor de electrificare de la Lehliu şi Feteşti au dispărut în perioada respectivă uriaşe cantităţi de cupru, iar conducerea firmei a sesizat destul de târziu infracţiunile si pagubele produse.