Justiţia este în România subiectul zilei! Al zilelor care vor urma, al lunilor, mai mult ca sigur, al anilor... ce trec ca nori lungi pe şesuri, vorba poetului! "Ca simplu cetăţean", nu numai că sunt îndreptăţit, sunt de-a dreptul forţat să mă întreb şi să întreb pe toţi cei ce mi-ar putea furniza un răspuns: în ce fel de ţară trăim, oameni buni... trăi-v-ar!
Nici o societate nu poate exista fără instituţia justiţiei. Cînd societăţile dezvoltă, organizează, structuri instituţionale complexe pentru gestiunea treburilor publice, justiţia devine unul dintre actorii cei mai importanţi ai reglării raporturilor sociale şi pilon de rezistenţă al mecanismului autorităţii statale. Ba, chiar şi al identităţii sale. Spune-mi ce fel de justiţie ai, ca să-ţi spun ce fel de stat eşti şi care sunt raporturile sale cu cetăţenii şi societatea! Ok, România are ceea ce se cheamă Justiţie, dar ce fel de justiţie este aceea? Una coruptă pînă în măduva oaselor de proceduri instituţionale care au anexat-o serviciilor de informaţii şi bunului plac al celor din vîrful piramidei puterii de stat? Una care a devenit teren necontrolat al arivismului şi al carierismului în forma lor cea mai abjectă, teren de joacă, distracţii, "afaceri" şi trai bun pentru nişte loaze spălate pe creier care au ajuns să creadă că s-au născut pe lume pentru a ne salva pe noi de corupţie, iar în virtutea acestui mesianic destin sunt îndreptăţite să facă orice, să calce în picioare Constituţie, legi şi principii ale Dreptului, nemai vorbind despre vieţile celor care au nenorocul să le cadă pe mîini?
Una transformată de oamenii puterii în "teren de vînătoare" a adversarilor politici, reali sau închipuiţi, ori în "cîmp tactic" de către oamenii din vîrful serviciilor de informaţii? Una care este condamnată să nu poată face niciodată "Dreptate", pentru că legile după care judecă sunt strîmbe, şchioape şi neterminate, iar, pentru ca dezastrul să fie complet, sunt schimbate de politicienii mai des decît îşi schimbă mulţi dintre ei şosetele, maieurile, amantele şi maşinile? Una care este ciumă pentru cel ce fură azi un ou şi mumă pentru toţi cei ce fură de la un bou în sus, în fiecare zi, de azi şi pînă la Judecata de Apoi? Una prin care chiar oamenii din instituţiile justiţiei ori cei din alte instituţii de forţă ale statului îşi "reglează conturile" între ei, respectiv îi pun la popreală pe cei ce se apucă să le scotocească prin dulapurile cu "schelete"? Una pentru care statul de drept, egalitatea în faţa legii, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt doar vorbe goale, bune să-i prostească pe "proşti" şi gură cască, dar care în mecanismul justiţiei administrat de ei nu sunt preţuite nici cît două carboave găurite? Ori avem o justiţie care, cu bune şi cu rele, aşa cum poate ea, cum se pricep oamenii ei, mai buni sau mai răi, s-a apucat totuşi de curăţenie în aceste noi grajduri ale lui Augias, mutate, nu se ştie cum şi de către cine, pe meleaguri carpato-danubiano-pontice? În mod vădit, societatea României este ruptă în două, între aceste puncte de vedere ireconciliabile, care se privesc faţă în faţă.
Problema este seriosă, de aceea, musai, să ne adăpăm la sursă. Caragiale! Personajele vin ca turnate. Leanca văduva, biata noastră justiţie, fie vorba între noi, văduvă de cînd o ştim, păgubită de prevenitul Iancu Zugravu, generic, servicii cu apetit pentru politică şi exploatat slăbiciuni, mai mult sau mai puţin muiereşti. În rolul Judecătorului de Ocol, vrem nu vrem, trebuie să-l distribuim de Omul de la Cotroceni. Doar el are în fişa postului să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor statului şi să negocieze, să restabilească raporturile fireşti dintre ele. Cam cine-mi este domnul Iancu, rezultă cu claritate: "Am fost zugrav de case român, domn judecător... Dac-am văzut că mă omoară concurenţa străinilor, am deschis tombolă cu obiecte la Moşi". (Nici nu poate cineva să-şi închipuie cît de bine descriu aceste puţine cuvinte capitolele principale ale istoriei post-decembriste a ziselor "servicii" !!!) Cu ce se ocupă în realitate, se vede, însă, din apucăturile alea... cu chinoroz. Cum, care chinoroz? Păi, n-a venit el cu căciula plină (vezi aşa-zisele protocoale de colaborare) să o sperie pe biata femeie? Pentru ce? Ne spune chiar el: Aia a fost la politică...! Cîte parale dă dumnealui pe "colaboratoarea" sa, se vede iar, imediat: ...nu-nţelege dumneei... fomeie...!!! Ce vrea Leanca de la prevenit? "Onoarea mea şi trei chile de mastică prima..." (!!!) Acum, dacă ar fi vorba doar despre un clondir cu mastică, fie ea şi prima, încă n-ar fi mare lucru. În realitate, pagubele produse societăţii româneşti sunt uriaşe şi ţin, mai mult decît orice, de componenta umană şi instituţională. În loc de justiţie cu oameni pregătiţi şi dedicaţi regulilor fundamentale, sacre, ale profesiei, ne-am trezit peste două zeci de ani că ar trebui să o luăm de la zero cu construcţia instituţională, pregătirea profesională, cu dezvoltarea culturii politice şi a dreptului în tagma magistraţilor; cultura politică a regimurilor democratice, desigur, că pe cea stalinistă o nimeresc şi singuri, chiar legaţi la ochi, după cum s-a dovedit! Ei bine, nu o putem lua de la zero, chiar cu una cu două, pentru că mai întîi va trebui să înlăturăm molozul!
Să recapitulăm: Leanca văduva... ştim, Iancu Zugravu... ştim, Judecătorul de Ocol... ştim. Problema este: cine-l inventează pe Domn Mitică... ăla de susţine Iancu că-i plăteşte dumneaei licenţa pentru comerţul cu băuturi spirtoase? Bun... Iancu e pilit şi nu poţi pune prea mare bază pe ce spune, chit că e în sala judecătoriei. Totuşi, e clar că personajul există, domn Mitică de la pricepţie... Pricepi dumneatale acuşica cum vine vorba noastră (face cu ochiul). De ce e nevoie de el, de personajul domn Mitică? Pentru că, exact ca în schiţa Marelui Maestru, pe seama lui pare să rămînă onoarea nereperată a bietei Leanca-Justiţia. "Las că ţi-o reperează domn Mitică!"
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 07:39)
Frumos.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 08:42)
Frumos; doar ca Bucurestiul, capitala noastra, locul unde se fac 44% din afacerile Romaniei, unde se facsi se trag toate sforile, este cloaca Miticilor!.
Pana nu dispare fanarul dambovitean, ne va merge din "bine in mai bine".
1.2. frumusete interioara (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Silvia în data de 25.05.2018, 20:33)
Articol frumos scris, reflecta frumusetea interioara a dl. Codita!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 22:54)
I-ai umblat la dedesubturi?? de unde sti ce are pe acolo?.
1.4. se simte frumusetea interioara (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Silvia în data de 25.05.2018, 23:22)
Frumusetea exterioara, reflecta pe cea interioara!..frumusetea, bunatatea si inteligenta!
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.05.2018, 15:09)
Esti vulgara, draga!..nu la asta se refera Silvia...ai inteles dar plusezi aiurea..atat poti.
1.6. mare curaj! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2018, 12:00)
Ai fost prima comentatoare monocuvantatoare...cat curaj!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Salomeea în data de 25.05.2018, 08:47)
Cand am timp de reflectie..revin.Acum fug la spital...sper sa nu il intalnesc pe Mitica, chiar eu!...glumesc.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 23:06)
Grija sa nu dai de Dr. Mitica!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 23:30)
Era in operatie Dr Mitica.
2.3. Mitica de la priceptie (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2018, 10:35)
Exista mitici si printre medici, cu siguranta...care percep..desi au salarii mai mari acum...altfel nu se uita la tine.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2018, 15:30)
O opera pe Salomeea?
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.05.2018, 00:12)
Nu
3. Nu l-am gasit pe Mitica
(mesaj trimis de Salomeea Romanescu în data de 25.05.2018, 16:16)
Trebuie sa-l inventam.
4. Nu l-am gasit pe Mitica
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 20:17)
Onoarea justitiei trebuie aparata de Mitica, Dau calul meu pt Mitica!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 22:45)
Esti pe langa! acum nu se mai poarta calul; trebuie sa ai ceva conturi in insule virgine.
5. Alo Codita!
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 22:52)
....nemai vorbind despre vieţile celor care au nenorocul să le cadă pe mîini?
nema.nema, dar romaneste, corect si gramatical se scrie nemaivorbind.
Cum nu vi tu Make, Doamne..........!
6. ai grija!
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 23:29)
corect nu vii..si nu mai corecta , cand fai tu insuti greseli de scriere.
6.1. erata (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2018, 23:37)
faci
7. dezvoltarea capacitatii administrative in justitie
(mesaj trimis de Salomeea în data de 26.05.2018, 15:06)
O institutie care sa se ocupe de selectia,formarea, perfectionarea cadrelor recrutate dar si monitorizare si evaluare, pe scurt capacitate administrativa in domeniu!...contrapondere la DNA
Domn Mitica o institutie care sa repare moral pe toti cei care au suferit abuzuri din partea lui Iancu zugravu.
8. doar o natiune de loaze nu isi iubeste dascalii
(mesaj trimis de Penelope în data de 26.05.2018, 23:03)
Se vorbeste mult zilele astea despre profesoara care ar fi pretins un cadou mai frumos la sfarsit de an. Dar nu se vorbeste deloc despre cadoul urat pe care Romania il face in fiecare zi dascalilor ei: Viata lor. Da, chiar viata lor, asa cum e ea acum. V-ati intrebat vreodata care e diferenta intre promisiunea meseriei de profesor si realitatea ei, cu adevarat? V-ati gandit vreodata ca pentru un copil care isi iubeste profesorul si chiar reuseste sa ajunga ca el, rezultatul e de cele mai...
9. l/am intalnit peste tot pe mitica
(mesaj trimis de Ana în data de 27.05.2018, 10:22)
Limbajul miticilor, cuvând atribuit locuitorilor Capitalei, este o sintagmă care a fost preluată din operele lui I.L Caragiale şi care reprezintă, de fapt, o combinaţie între limbajul bucureştenilor şi comportamentul afişat de aceştia, după cum povesteşte Alexandru Nicolae, lingvist al Academiei Române. Mitică este personajul principal al schiţei lui I.L. Caragiale cu acelaşi nume şi este descris simplu: ca un om pe care îl găsim peste tot în Bucureşti. „Fireşte că trebuie să-l...
10. Mitica/ simbol al ironiei autorului
(mesaj trimis de Salomeea în data de 27.05.2018, 10:57)
Mitică este tipul caracterial descris de Caragiale ca semidoct, mârlan, dar fudul nevoie mare, un Domnul Goe ajuns la maturitate.
Termenul este folosit în special de cei din afara Capitalei pentru a-i descrie pe bucureșteni.
Exemplu: „Bine băi, cum spuneți voi. Sunteți Mitici, le știți pe toate.”
In articolul de fata..Media si Educatia mai poate repara onoarea justitiei.
11. Mitica/capacitatea poporului roman
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2018, 11:07)
Mitică cel creat de Caragiale, nu era smecheraşul de duzină de astăzi, ci un tip care având spiritul ascuţit, descria nimic altceva decât capacitatea poporului român de a se furişa printre problemele vieţii de zi cu zi, apelând deseori la hazul de necaz, mitizat cândva de Păcală şi devenind acum legendar prin însuşi Mitică. De fapt, Mitică nu este altceva decât alter-ego-ul lui Caragiale, care de fiecare dată când critică societatea, o face doar sub zodia pamfletului.