CLAUDIU CAZACU, XTB ROMÂNIA: Pieţele ar fi mult mai pregătite decât în 2012 pentru Grexit

Reporter: În 2012 ne-aţi spus că nu excludeţi Grexit-ul. Suntem mai aproape acum de un astfel de eveniment? Ce ar presupune asta pentru pieţele din Europa?

Claudiu Cazacu: Credem că, în acest moment, şansele sunt de 50%, sau uşor peste 50%, pentru o ieşire a ţării din zona Euro. Momentul e însă dificil de anticipat, e posibil ca din motive de stabilitate macro la nivelul Europei şi din consideraţii politico-diplomatice mai largi să fie hotărâtă menţinerea formulei actuale pentru o perioadă de la câteva luni la câţiva ani.

Efectele ar depinde foarte mult de contextul şi perioada în care o asemenea eventualitate s-ar derula. Pieţele ar fi mult mai pregătite decât în 2012, şi dezordinea unui anunţ de abandon al zonei Euro ar crea probabil doar avantaje temporare pentru speculatori, operând în direcţia unei slăbiri a monedei unice şi a pieţelor de capital europene, dar avantajând titlurile de stat germane.

Reporter: Ce plasamente consideraţi că sunt cele mai interesante pentru investitori, în acest moment? Ce evoluţii vedem în viitorul apropiat? La ce evenimente trebuie să fie atenţi investitorii, în acest an?

Claudiu Cazacu: Politica ultra-relaxată a BCE favorizează în momentul de faţă activele de risc precum acţiunile în zona Euro. Efecte pozitive se vor vedea, probabil, cu o anume întârziere şi în piaţa de capital autohtonă, dar fereastra de oportunitate este limitată în timp: din vară se ia, cel mai probabil, în discuţie majorarea dobânzilor în SUA, ceea ce ar putea aduce sfârşitul petrecerii care a început în 2009 şi a adus indicii americani la vârfuri record.

Dolarul american ar putea reintra în atenţia pieţelor în a doua jumătate a anului, performând bine în raport cu moneda unică europeană sau yenul japonez.

Reporter: Care sunt, în acest moment, activele de refugiu preferate de investitori?

Claudiu Cazacu: Activele tradiţionale de refugiu, yenul şi francul elveţian, sunt mai puţin atractive, din cauza măsurilor agresive adoptate de băncile centrale respective, injecţii masive şi diversificate de monedă în Japonia şi dobânzi negative în Elveţia.

Dolarul poate opera ca "safe haven" în cazul unor evenimente de risc neprevăzut pe pieţe, cu origini economice ori geopolitice. Aurul are, de asemenea, şansa să reintre, în acest scenariu, în atenţie, dar pentru moment estimarea unor dobânzi mai ridicate în SUA ţine în şah apetitul pentru metale preţioase.

Reporter: Care sunt influenţele conflictului din Ucraina asupra pieţelor?

Claudiu Cazacu: În prezent, conflictul pare a fi trecut în planul secundar, dar au fost anul trecut perioade când acţiunile europene (în special cele din Germania) reacţionau negativ la informaţii despre intensificarea conflictului. De asemenea, grâul şi porumbul au cunoscut aprecieri temporare, dar semnificative pe perioade scurte de timp.

Reporter: Cum vedeţi faptul că Franţa, Germania şi Italia au decis să urmeze exemplul Marii Britanii şi să se alăture băncii de dezvoltare înfiinţate de China - Asian Infrastructure Investment Bank -, în condiţiile în care autorităţile americane încearcă să convingă statele occidentale să evite această instituţie? Se prefigurează un nou război valutar Europa - SUA?

Claudiu Cazacu: Politicile monetare ale zonei Euro şi SUA răspund imperativelor economiilor respective. Oricare dintre băncile centrale majore ia în calcul şi dinamica monedei, dar nu cred că putem vorbi de un război valutar, ci de decizii complexe, în care se folosesc ca date de intrare parcursul anterior, dar şi cel estimat al monedelor principale.

Reporter: Cum vedeţi pieţele din Asia, în acest context?

Claudiu Cazacu: Piaţa din China, dar mai ales cea din Japonia par a fi relativ supraîncălzite, Conectarea pieţei din Shanghai cu cea din Hong Kong stimulează apetitul pentru investiţii în China, iar yenul japonez depreciat şi injecţiile masive de lichiditate ale Băncii Japoniei au propulsat Nikkei la cele mai bune valori de după 2000.

Reporter: Ce evoluţii estimaţi pentru cotaţia petrolului? Dar pentru mărfurile agricole?

Claudiu Cazacu: Petrolul pare a fi în general vulnerabil la depreciere în urma menţinerii decalajului la nivel global între cerere şi ofertă în prima jumătate a anului. Ajustările producţiei în SUA ar putea aduce însă reveniri ale cotaţiilor în a doua jumătate a anului, mai puţin în situaţia în care Iranul este privit suficient de bine de către Occident pentru a fi ridicate sancţiunile, contribuind la păstrarea dezechilibrului care presează petrolul. Merită urmărită şi tema acumulării de stocuri de petrol, imprimând un risc neobişnuit la nivel istoric, cel al unor vânzări forţate, în urma apropierii de cotele de vârf ale capacităţilor de stocare. Episodic însă perioade de instabilitate în Orientul Mijlociu ar putea crea "înflăcărări" speculative de scurtă durată ale preţului.

Reporter: Cum apreciaţi că se va mişca piaţa de capital locală, în contextul evoluţiilor internaţionale? Dar leul, faţă de principalele monede?

Claudiu Cazacu: Leul, ca şi piaţa de capital locală, pot beneficia temporar de pe urma contextului foarte avantajos pentru activele de risc creat de BCE. Ar trebui avută în vedere divergenţa dintre politicile monetare în SUA şi zona Euro, care poate crea şocuri neanticipate de piaţă începând din vară. În raport cu Euro, leul ar putea cunoaşte o perioadă de întărire, în condiţii favorabile chiar cu 2-3% de la un nivel de echilibru estimat la 4,45 în timp ce finele anului ne-ar putea găsi peste nivelul de echilibru menţionat. Cursul leu-dolar are însă şanse remarcabile să se apropie de valorile euro-leu şi chiar să îl depăşească, în special în trimestrul al patrulea.

Reporter: Clienţii XTB din România erau interesaţi într-o proporţie covârşitoare de Euro/USD. Care este situaţia în acest moment?

Claudiu Cazacu: Între activele preferate, valutele continuă să conducă clasamentul, urmate de acţiuni şi mărfuri. În ponderea instrumentelor tranzacţionate, EUR/USD este în top, o situaţie perfect justificabilă nu doar prin "celebritatea" acestei perechi valutare, ci şi prin volatilitatea masivă care a încurajat adoptarea atât a unor poziţii speculative, de obicei orientate pe termen scurt, cât şi a unor atitudini asumate în piaţă pe termen mai lung.