CLAUDIU CERCEL, BRD: "Finanţarea prin bursă, stimulată de noile reglementări bancare"

Reporter: Ludwik Sobolewski, noul CEO al BVB, şi-a propus ca BVB să ajungă la două listări pe lună, în termen de doi ani de mandat. Cum apreciaţi acest obiectiv şi cum credeţi că s-ar putea realiza?

Claudiu Cercel: Cred că, şi dacă am avea două listări pe trimestru, dar de valori importante, ar fi o realizare notabilă.

Evoluţiile reglementare de natură prudenţială din sectorul bancar conduc, în tot cazul, înspre creşterea ponderii pieţei de capital în finanţările pentru companii.

Noi estimăm că, la orizontul anilor 2020, ponderea sectorului de intermediere financiară alternativă în Produsul Intern Brut va fi de circa 20%-25%, adică echivalentul a 40-50 miliarde euro. În prezent, această pondere este de numai 9% din PIB, respectiv 13 miliarde euro.

Un astfel de < pool > de resurse de finanţare va fi în mod cert exploatat cu o mult mai mare recurenţă prin tranzacţii corporative pe piaţa de capital.

Reporter: Care sunt şansele pentru relansarea pieţei de capital din România?

Claudiu Cercel: Cele mai mari din ultimii douăzeci de ani. Este pentru prima dată când încep să acţioneze simultan trei pârghii favorabile în iniţierea unui cerc virtuos în dezvoltarea pieţei de capital şi anume contextul reglementar care creează anumite constrângeri pentru intermedierea financiară bancară, acumularea unei mase critice de vehicule de investiţii alternative şi voinţa Guvernului de a da o dimensiune strategică pilonului bursier. Rămâne ca şi societăţile private să privească cu mai multă încredere Bursa de Valori, ca pe o alternativă de finanţare, pe măsură ce economia îşi consolidează şi echilibrează creşterea. Cu patru pistoane în mişcare, sunt convins că piaţa de capital din România are un viitor foarte promiţător.

Reporter: Au existat critici la oferta Romgaz privind facilităţile acordate de bănci clienţilor, care au dus la un grad de suprasubscriere record pe tranşa mică. Chiar Gabriel Dumitraşcu a spus că această suprasubscriere este speculativă. Consideraţi că "modelul" de subscriere de la Romgaz este unul benefic pentru piaţa de capital?

Claudiu Cercel: Având în vedere momentul istoric pentru piaţa de capital ocazionat de această operaţiune, băncile au pus la punct formule de dimensionare a ordinelor care să asigure clienţilor alocări cât mai apropiate posibil de intenţiile investiţionale ale acestora în condiţiile anticipării unei suprasubscrieri semnificative, dar fără a face rabat de la regulile de prudenţă. Pe de altă parte, valoarea tranşei investitorilor mici s-a dovedit a fi fost subdimensionată vis-a-vis de interesul şi potenţialul acestui tip de clienţi, având în vedere profilul companiei, enormul interes manifestat pe parcursul întregii perioade premergătoare, dar şi alternativele de investiţii ale unui context marcat de scăderea accentuată a dobânzilor la depozitele bancare.

Reporter: Aţi oferit produse de împrumut sau garanţie clienţilor pentru subscrieri la oferta Romgaz?

Claudiu Cercel: Formula pe care am pus-o la dispoziţia clienţilor noştri nu s-a bazat absolut deloc pe credit bancar. A fost propus, având în vedere irevocabilitatea ordinelor acceptate în cadrul acţiunii de subscriere, un algoritm de dimensionare a acestora care a ţinut cont de portofoliul cash/acţiuni eligibile al clienţilor, un factor de suprasubscriere dinamic şi un < haircut >, introdus din raţiuni de prudenţă bancară şi protecţie pentru investitori.

Reporter: Câţi clienţi noi a atras BRD, cu ocazia ofertei Romgaz?

Claudiu Cercel: Câteva sute de clienţi noi ne-au făcut onoarea de a utiliza serviciile BRD, pentru a subscrie în cadrul acestei operaţiuni istorice.

Reporter: Ce părere aveţi despre structura ofertei - acţiuni la BVB şi GDR-uri la Londra? Consideraţi că ar fi fost mai bine ca statul să deruleze oferta doar la BVB?

Claudiu Cercel: Toţi cei care credem în piaţa de capital din România ne-am dori ca aceasta să se apropie cât mai rapid de relevanţa pieţelor mai dezvoltate din Europa Centrală, să se califice în liga pieţelor emergente şi să fie inclusă în indici internaţionali, după modelul datoriei suverane a României. Din păcate, acest lucru nu se poate realiza peste noapte, având în vedere întârzierile acumulate şi persistenţa unor frâne structurale. În cazul Romgaz, fiind vorba despre o ofertă cu o dimensiune fără precedent pentru România şi de o tranzacţie al cărei succes trebuia asigurat cu orice preţ, având în vedere miza pe termen lung, a fost probabil mai prudent să se aleagă o structură care să includă şi un plasament structurat într-un centru financiar de referinţă cum este Londra. În cele din urmă, partea leului a fost totuşi < adjudecată > de Bursa de Valori Bucureşti, cu două treimi din suma alocată.

Reporter: Ce ar trebui să învăţăm după Romgaz? Cum credeţi că ar fi cel mai bine să fie organizate viitoarele oferte ale statului?

Claudiu Cercel: Că piaţa de capital este o alternativă viabilă de finanţare/privatizare/schimbare în structura acţionariatului şi că tranzacţii de dimensiuni semnificative sunt posibile şi în România, având în vedere dinamica încurajatoare a sectorului de intermediere financiară alternativă (fonduri de pensii, de investiţii, asigurări, etc). Sunt încrezător că, în tandem cu oportunităţile investiţionale oferite de economia locală, se va contura o emulaţie post Romgaz în utilizarea pieţei de capital ca şi canal de finanţare. Şi cine ştie, poate într-o zi bursa locală va fi şi o platformă de finanţare pentru expansiunea regională a unor companii din România.

În ceea ce priveşte structurile viitoarelor oferte, sunt de părere că ar trebui evitată o abordare standard. Fiecare tranzacţie are un anumit specific şi se derulează într-un context anume şi de aceea structura aleasă trebuie să fie adaptivă pentru a susţine deopotrivă interesele emitenţilor şi ale investitorilor.

Reporter: Cât de mult ajută ofertele statului din această toamnă piaţa de capital, având în vedere că lichiditatea la BVB nu s-a îmbunătăţit după oferta Nuclearelectrica?

Claudiu Cercel: Este perceptibil optimismul cu privire la Bursa de Valori Bucureşti în general, iar de această dată există şi substanţa care să îl alimenteze. Peste nu mult timp se va îmbunătăţi şi lichiditatea, având în vedere listările care urmează, acţiunile de exit ale Fondului Proprietatea şi poate cele ale SIF-urilor, dar şi disponibilităţile nealocate în oferta Romgaz, care îşi vor căuta debuşee în mare parte către alte companii listate la BVB.

Reporter: Care sunt planurile BRD, prin care banca vrea să contribuie la dezvoltarea pieţei de capital?

Claudiu Cercel: BRD îşi propune să fie un actor de prim rang al pieţei de capital, pe tot lanţul de valoare, de la originare la distribuţie şi dispune de resursele, competenţele şi accesul necesar la investitori pentru a-şi susţine acest obiectiv strategic, având desigur în vedere şi recursul la platforma complexă a Societe Generale. Este o piaţă care va tinde către o dinamică accentuată a dezvoltării şi este loc pentru toţi marii jucători cu ambiţii în domeniu. Privilegiem şi parteneriatele cu ceilalţi actori şi susţinem dezideratul practicării unor comisioane de tranzacţie decente din punct de vedere al raţionalităţii economice şi uzanţelor internaţionale.

Reporter: Care credeţi că este viitorul Fondului Proprietatea, având în vedere programul de răscumparare accelerat şi propunerile pentru AGA?

Claudiu Cercel: Deşi sunt opinii împărţite, eu cred că Fondul Proprietatea reprezintă un veritabil brand financiar şi un mare atu al României. A devenit şi unul din cele mai profitabile plasamente ale pieţei de capital, un vector de atracţie pentru investitorii străini şi este un levier eficient pentru < forţarea > bunei guvernanţe corporative într-o serie de companii având statul că acţionar majoritar. Din această perspectivă, are un efect multiplicator benefic pe piaţa financiară şi în economie şi personal sper şi cred că această creaţie românească fără precedent în fostele ţări comuniste va continua să existe şi să se dezvolte pentru foarte mulţi ani.

Reporter: Ce înseamnă pentru BVB eşecul ofertei AdePlast? Care consideraţi că au fost cauzele acestui eşec?

Claudiu Cercel: Nu aş dramatiza acest eveniment. O tranzacţie eşuată nu schimba fundamentul favorabil al pieţei de capital. Se poate întâmpla şi la case mai mari, se întâmpla de altfel şi pe pieţele dezvoltate şi mai mult ca sigur că vor mai fi tranzacţii eşuate şi în viitor. În acest caz, a fost mai degrabă o problemă de timing, anume plasarea demersului între alte două operaţiuni de valori mult mai mari, pregătite de mai mult timp, legate de societăţi strategice şi beneficiind pe cale de consecinţă de o mai mare notorietate în rândul investitorilor.

Reporter: Ce măsuri aşteptaţi de la ASF pentru dezvoltarea pieţei de capital? Dar de la BVB?

Claudiu Cercel: Obiectivul strategic al celor două componente ale infrastructurii pieţei de capital este creşterea lichidităţii zilnice a pieţei precum şi a numărului şi diversităţii companiilor listate, având ca fundament o tehnologie ergonomică, rezilientă şi cu acces rapid, dar şi costuri de intrare/tranzacţionare reduse, aliniate pieţelor din regiune. S-au făcut paşi importanţi înainte, dar trebuie mărit tempo-ul convergenţei cu aceste pieţe. Accesul pe piaţa de capital din Polonia se face la costuri inferioare celor din România şi această situaţie trebuie emulată cât mai rapid dacă dorim să sporim şansele pieţei locale de a depăşi statutul de < frontier market >.

În altă ordine de idei sunt necesare, în opinia mea, şi abordări mai curajoase pe partea de reglementare în sectorul intermedierii financiare alternative, unde se manifestă poate un grad excesiv de prudenţă pentru o piaţă atât de puţin dezvoltată în raport cu potenţialul ca cea din România. Ar putea fi, spre exemplu, promovate criterii investiţionale mai permisive pentru fondurile de pensii, într-o mai fină corespondenţă cu nevoile de finanţare ale economiei. Ar trebui de asemenea eliminată, în conformitate cu practicile altor ţări (ex. Marea Britanie, Polonia, Cehia), interdicţia impusă băncilor ce oferă servicii de depozitare/custodie pentru fondurile de pensii private de a tranzacţiona pe piaţa de capital cu acestea. Este în fapt contraproductiv pentru interesele fondurilor de pensii şi ale clienţilor acestora ca prin astfel de interdicţii să li se reducă accesul la lichiditate şi astfel la preţuri competitive, ştiut fiind că în general, serviciile de depozitare/custodie sunt oferite în cele mai multe cazuri de bănci universale cu poziţii importante pe pieţele financiare şi de capital.