Clubul Român de Presă a rămas să fie condus de un "free-lancer"

Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă (CRP) a analizat ieri consecinţele care i se abat pe cap prin demisia preşedintelui său Cristian Tudor Popescu din funcţia de redactor şef la ziarul "Adevărul".

Conform Statutului CRP, preşedinte poate fi doar unul dintre cei 22 de reprezentanţi ai societăţilor de presă care sînt "membrii fondatori" ai Clubului. Întrucît ziarul "Adevărul" (care se numără printre membrii fondatori), încă nu şi-a desemnat un reprezentant care să-l înlocuiască pe Cristian Tudor Popes-cu în Consiliul de Onoare, el a rămas, deocamdată, preşedinte, în baza acestei chichiţe.

Se pare că nimeni din Consiliul de Onoare nu este doritor să devină preşedintele CRP; Petre Mihai Băcanu (contracandidat al lui Cristian Tudor Popescu la ultimele alegeri) are, el însuşi, o situaţie tulbure la "România liberă", despre care nu se ştie dacă s-a stabilizat prin schimbarea proprietarului ziarului; Octavian Ştireanu şi Cornel Nistorescu (ziarişti verosimili în funcţia de preşedinte CRP) au părăsit Clubul de mult.

De aceea, Consiliul de Onoare nu a luat în discuţie pregătirile ce ar fi trebuit făcute pentru organizarea unor noi alegeri, ci, cum să facă să includă în Consiliul de Onoare potenţialul ziar pe care Cristian Tudor Popescu are de gînd să-l facă de acu' în trei luni. După care, realizînd că a fi membru în Consiliul de Onoare nu este suficient ca să îndeplineşti condiţiile statutare de preşedinte CRP, participanţii şi-au propus să schimbe Statutul.

În opinia mea, o organizaţie care îşi schimbă Statutul ori de cîte ori i-o dictează interesele de conjunctură, nu este o organizaţie serioasă. CRP (o organizaţie a directorilor de presă, iar nu a ziariştilor şi nici a patronilor mass-media) nu este la primul său gest de acest fel: după moartea lui Dumitru Tinu, noul venit Cristian Tudor Popescu s-a străduit din răsputeri să modifice Statutul CRP ca să ierarhizeze puterea de vot a Adunării Generale, în vederea alegerii noului preşedinte. Ba, mai mult, a reuşit să coalizeze membrii CRP ca să confere statut de "membru fondator" unor societăţi de televiziune (care, ulterior, l-au votat la funcţia de preşedinte CRP) ignorînd prevederile Statutului Clubului care interzic dobîndirea calităţii de "membru fondator".

De această dată, cînd, ca să-l menţină drept preşedinte, Consiliul de Onoare s-a folosit de chichiţe, Statutul a fost din nou încălcat grosolan. În realitate, conform Statutului, Cristian Tudor Popescu nu mai poate figura nici măcar în Consiliul de Onoare, darămite să rămînă preşedinte. Statutul spune că membrii Consiliului de Onoare trebuie să îndeplinească o funcţie de conducere în societatea de presă pe care o reprezintă, ori Cristian Tudor Popescu şi-a dat demisia din toate funcţiile de la "Adevărul" (sau, cel puţin, aşa a declarat la televizor). Şi atunci, ce aşteaptă preşedintele CRP ca să demisioneze de la CRP? Să îl informeze "Adevărul" despre propria demisie? Sau, eventual, să se informeze pe sine - "Vezi că am demisionat" - "A! da?!, bine, trimite-mi o notă scrisă."

De fapt, nu m-ar mira ca un astfel de dialog interior să aibă loc, realmente...