CNIPMMR: "Pentru mediul de business, resursa umană este principala limitare"

Unul dintre cele mai importante roluri în susţinerea dezvoltării economice româneşti îl ocupă managementul localităţii, acesta fiind motorul dezvoltării economice locale, potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), care, în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL) au realizat "Ghidul măsurilor economice pentru candidaţii la alegerile locale". Scopul ghidului prezentat ieri, în cadrul unei întâlniri cu presa, este livrarea unui cadru de măsuri economice pe care trebuie să le aibă în vedere candidaţii la alegerile locale, pentru a asigura dezvoltarea economică reală a comunităţii.

Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, a declarat: "Am elaborat acest ghid pentru că în România se constată o serie de lucruri privind mediul de afaceri. În primul rând, un număr de zece judeţe concentrează aproape 70% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional şi alte 17 judeţe nu au o cifră de afaceri cumulată, care să treacă de 1,2 miliarde de euro anual. Primele cinci judeţe ca cifră de afaceri sunt reprezentate de: Bucureşti, Ilfov, Argeş, Timiş şi Cluj, iar ultimele cinci sunt Covasna, Caraş, Vaslui, Botoşani şi Mehedinţi. Cred că pentru a realiza o convergenţă în ceea ce priveşte mediul de afaceri, unele măsuri trebuie aplicate cu preponderenţă în anumite zone".

Ghidul cuprinde o serie de propuneri economice ce îmbracă forma a 30 de măsuri pe următoarele cinci domenii: sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului; accesul IMM-urilor la finanţare adecvată; inovare; accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM-urilor, reactivitatea administraţiei publice. Legat de primul capitol, domnul Jianu a precizat: "Prima măsură se referă la înfiinţarea unui birou de tip One Stop Shop - o modalitate modernă prin care investitorul depune un dosar, iar autoritatea publică merge şi obţine celelalte avize. Oamenii de afaceri locali sau străini vor să aibă un interlocutor atunci când încearcă să facă o investiţie. Să mergi şi să obţii avize de la foarte multe instituţii reprezintă o piedică în calea întreprinzătorului şi unul dintre minusurile în ceea ce înseamnă investiţiile în România."

Tot în acest capitol, se prezintă măsuri legate de înfiinţarea de incubatoare de afaceri, stimularea şi dezvoltarea parcurilor industriale şi promovarea activităţilor specifice zonei - turism, tradiţii, agricultură etc. Totodată, o altă măsură prezentată de preşedintele Consiliului face referire la creşterea calităţii şi competitivităţii resurselor umane.

Al doilea domeniu adus în discuţie este reprezentat de accesul IMM-urilor la finanţare adecvată. Florin Jianu a subliniat: "În primul rând, lucrul de bază care trebuie făcut este crearea unui ghid privind accesarea programelor de finanţare. În al doilea rând, din bugetele locale, lucru pe care nu îl face nicio societate din România în acest moment - se pot crea programe de susţinere a tinerilor şi antreprenoriatului. O altă măsură pe care am găsit-o în Marea Britanie se referă la crearea unui fond de investiţii de risc din bugetul local şi, nu în ultimul rând, o ultimă măsură a acestui domeniu se referă la mediatorul de credite, pentru a vedea ce se întâmplă cu creditarea la nivel local".

Capitolul trei se referă la inovare, iar printre măsurile propuse se regăsesc stimularea înfiinţării şi dezvoltării parcurilor ştiinţifice, poziţionarea localităţii ca hub de inovare. Preşedintele CNIPMMR a completat: "Cred ca trebuie să adoptăm o viziune de dezvoltare de tip smart city prin integrarea tehnologiei informaţiei pe multiple paliere." Colaborarea cu diaspora este o altă măsură propusă atât de Consiliul Naţional, cât şi de RBL: "Semnalul nostru pentru candidaţi este de a colabora cu mediul de afaceri pentru a dezvolta economia locală. Atragerea de resurse este esenţială iar pentru mediul de business, resursa umană este principala limitare. Diaspora este sursă valoroasă de cunoştinţe şi capital care poate fi atrasă de aministraţia locală".

Dragoş Anastasiu, membru board Romanian Business Leaders, a declarat: "Este necesar ca la nivelul autorităţilor locale, să se schimbe mentalitatea, în sensul că mediul de afaceri nu este duşman, ci este partener. Un alt mesaj pe care doresc să îl transmit prin elaborarea acestui ghid este cel legat de birocraţie. Simplificaţi, fraţilor! Faceţi ca lucrurile să nu fie complicate."

Domeniul patru aduce în prim plan accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM-urilor. Florin Jianu a precizat: "În opinia mea, o măsură extrem de importantă este înfiinţarea biroului local pentru atragerea de investiţii - puţine comunităţi în ţara noastră au birouri de atragere de investiţii. Cred că perioada 2014-2020 trebuie să se concentreze pe acest lucru."

Ultimul capitol face referire la reactivitatea administraţiei publice. Potrivit oficialilor CNIPMMR, o administraţie publică inteligentă, apropiată de comunitatea afacerilor se face prin crearea unor consilii consultative, care ajută foarte mult, fiind utile pentru cunoaşterea nevoilor mediului de afaceri. Tot în acest capitol se pune accent şi pe importanţa internship-ului în administraţia publică, prin care sunt atraşi studenţi care pot fi viitori angajaţi. Ultima măsură se referă la crearea unei platforme de Big şi Open Data. Acest tip de abordare este importantă în opinia Consiliului, pentru că una dintre măsurile cu o eficienţă ridicată o reprezintă digitalizarea în mediul public, prin care se elimină, printre altele, corupţia.