Codruţ Şereş - trimis în instanţă în dosarul "Hidroelectrica"

• Primul termen de judecată în cazul "Hidroelectrica" - februarie 2014

Primul termen al procesului privind fraudarea "Hidroelectrica" cu 165 de milioane de dolari, punând în pericol Sistemul Energetic Naţional, va avea loc în data de 24 februarie 2014, după cum a stabilit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

În acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC "Hidroelectrica" SA, în urma cărora au fost aduse prejudiciile menţionate.

Procurorii îl acuză, astfel, pe Codruţ Sereş de complot şi subminarea economiei naţionale, informează DIICOT, citată de Mediafax.

În acest dosar, procurorii i-au trimis în judecată şi pe cei care făceau parte din conducerea "Hidroelectrica" - respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş şi Georgeta Iosif şi au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului so­cietăţii şi bugetului consolidat al sta­tului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

Echipa de conducere este acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu a invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu a luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către "Hidroelectrica".

Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, acuzaţii nu au procedat pentru reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depăşirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vân­zare de energie electrică, spun pro­curorii DIICOT.

Totodată, în perioada 2002-2003, acuzaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC "Termoelectrica" SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în con­tractele încheiate cu aceştia.

În perioada 2003 - 2004, ei au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de 9- 10 ani, deşi "Hidroelectrica" nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare.

În ceea ce-l priveşte pe Ioan Codruţ Şereş, anchetatorii au stabilit că, în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii "Hidroelectrica", prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea companiei să se deruleze în mod legal.

În scopul acoperirii prejudiciului, procurorii DIICOT au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, imobile - locuinţe şi terenuri - precum şi sume de bani aparţinând inculpaţilor, în valoare totală de aproximativ 6.000.000 lei, 400.000 euro şi 200.000 de dolari.

Codruţ Sereş a mai fost trimis în judecată într-un dosar, în data de 30 martie 2009, alături de fostul minis­tru al Economiei şi Comunicaţiilor Zsolt Nagy şi alte patru persoane - Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete.

• Dan Ioan Popescu - cercetat într-un dosar nou privind fraudarea "Hidroelectrica"

Fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, şi patronul Energy Holding, Bogdan Buzoianu, sunt cercetaţi de procurorii DIICOT într-un dosar nou privind fraudarea companiei "Hidroelectrica", potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax.

Procurorii DIICOT fac cercetări cu privire la modul în care omul de afaceri Bogdan Buzăianu, finul fos­tului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, a cumpărat energie, anchetatorii având indicii că acesta a beneficiat de preţuri cu două treimi mai mici, spun sursele citate.

Dan Ioan Popescu a declarat anchetatorilor DIICOT că, din cauza secetei din 2003, "s-a luat măsura compensării cantităţilor de energie prin punerea în funcţiune a centralelor termoelectrice care dispuneau de rezerve suficiente de cărbune".

La rândul său, fostul secretar de stat în Ministerul Industriei şi Resurselor, Iulian Iancu, a declarat anchetatorilor: "La şedinţele Comandamentului de criză participau, în principal toţi operatorii din sistem, respectiv producătorii, transportatorul - CN < Transelectrica > SA, distribuitorii, SC OPCOM SA, Dispecerul Energetic Naţional, Compania Naţională Apele Române, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Transporturilor şi Ministerului Economiei. Conducerea Comandamentelor de criză era asigurată de mine, în calitate de secretar de Stat, cât şi de reprezentanţii Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului şi din câte îmi amintesc şi de reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor".

Principala problemă de rezolvat în cadrul acestor Comandamente de urgenţă, a spus martorul, era funcţionarea în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional şi evitarea unei posibile avarii de sistem, în condiţiile în care astfel de avarii au avut loc în Sis­temele de transport al energiei electrice ale Franţei, Italiei şi Elveţiei.

Martorul Silviu Lucian Boghiu, fost director general în cadrul "Electrica" SA în perioada 2001-2004 a declarat, la 17 mai 2011, că toate discuţiile legate de posibilităţile de înlocuire a cantităţilor de energie pe care producătorul hidro nu le mai putea onora din cauza secetei s-au purtat la vremea respectivă în şedinţele săptămânale ale Consiliului Consultativ, precum şi la ministerul de resort, respectiv în biroul secretarului de stat, Iulian Iancu şi Sala de Conferinţe a minis­terului.