Comerţul cu amănuntul a reaccelerat în septembrie, după frâna din august

Volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul, barometrul pentru consumul privat (principala componentă a PIB), a urcat cu un ritm lunar de 1,7% în septembrie, după ajustarea de 1,6% din august, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Scăderea din august veniseră după trei luni consecutive de creştere, iar avansul din septembrie apropie volumul comerţului cu amănuntul de nivelul de dinaintea crizei Covid-19 (vezi grafic).

Cifrele indică revenirea cheltuielilor de consum în septembrie, în ciuda intensificării crizei sanitare, după ce datele pe august au arătat cumpătare din partea consumatorilor. Încrederea consumatorilor a înregistrat o revenire puternică în primele luni post-lockdown.

Conform datelor INS, consumatorii au cheltuit mai mult în septembrie, în principal, pe produsele nealimentare, care au marcat o creştere a volumului vânzărilor de 2,8% faţă de luna august, lună în care scăderea pe nealimentare a fost de 1,9% faţă de iulie. Nealimentarele au ajuns de altfel peste vârful atins la începutul anului, respectiv în luna ianuarie.

De asemenea, vânzările de alimente, băutură şi tutun au continuat să crească (fiind cele mai reziliente în această criză având în vedere natura şocului), cu un avans lunar de 2% în septembrie. În acelaşi timp, volumul vânzărilor de carburanţi în unităţi specializate a crescut pentru a cincea lună la rând în septembrie, cu un ritm de asemenea în accelerare, de la 0,6% în august la 1,1% lună/lună în septembrie. Pe totalul primelor 9 luni din 2020, vânzărilor de carburanţi în benzinării sunt cu 8,4% mai mici faţă de primele 9 luni din 2019.

În ritm an/an, comerţul cu amănuntul a accelerat de la 1,6% în august la 4,6% în septembrie.

Cu toate acestea, "comerţul cu amănuntul a evoluat sub ritmul potenţial pentru a cincea lună la rând în septembrie, dat fiind că incidenţa pandemiei a determinat finalul ciclului post-criză şi tranziţia spre un nou ciclu economic", comentează datele INS Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.

Rădulescu mai evidenţiază majorarea vânzărilor de produse nealimentare cu 11,6% în septembrie 2020 faţă de septembrie 2019, (cel mai bun ritm din februarie), evoluţie susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de politica de venituri.

"În cadrul acestei componente se observă accelerarea vânzărilor prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet cu 44,3% an/an, dată fiind persistenţa pandemiei", subliniază economistul.

De menţionat totodată că pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a rămas pe creştere, cu un plus de 1,7%.Pe primele 9 luni din acest an se evidenţiază majorarea vânzărilor de produse alimentare/băuturi/tutun cu 5,8% an/an, evoluţie influenţată şi de unda de panică asociată incidenţei pandemiei.

"De asemenea, vânzările de produse nealimentare au consemnat un avans de 3,9% an/an, evidenţiindu-se majorarea vânzărilor prin intermediul caselor de comenzi sau on-line cu 41,4% an/an. La polul opus, vânzările de carburanţi în magazine specializate au scăzut cu 8,4% an/an în primele nouă luni din 2020, date fiind restricţiile de circulaţie introduse pentru contracararea pandemiei", mai arată Andrei Rădulescu.

De notat că Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, şi-a făcut un obicei din a folosi în postările sale de pe Facebook privind "revenirea în V a economiei" datele şi graficul INS cu situaţia comerţului cu amănuntul. Ieri, pe Facebook, Cîţu a scris că "fără dubii, consumul creşte!" şi că "dacă am reuşit asta în condiţii de criză economică fără precedent şi cu PSD majoritar în Parlament, vă imaginaţi unde putem ajunge cu România fără PSD?".

Amintim că economiştii BNR şi de la Consiliul Fiscal, în raportul trimestrial Euro Monitor (nr. 4), arată că "deşi clasificarea crizelor după «abecedar» are numeroase dezavantaje, dacă ar fi necesară caracterizarea traiectoriei redresării cu ajutorul literelor, varianta aleasă ar putea fi între V şi L, unde revenirea economiei urmăreşte o înviorare rapidă în faza iniţială, iar ulterior se aplatizează treptat, marcând şi posibile scăderi tranzitorii înainte să atingă nivelul înregistrat pre-criză".

La rândul său, Valentin Tătaru, economist la ING, arată că per totalul trimestrului al treilea, vânzările cu amănuntul au crescut cu 13,5% faţă de cele din trimestrul al doilea. "Rămânem impresionaţi de performanţa solidă a produselor nonalimentare care au crescut cu 14,9% în trimestrul al treilea", precizează analistul.

"Cifrele pictează o imagine ceva mai optimistă cu privire la ce să ne aşteptăm de la cifrele preliminare de săptămâna viitoare privind PIB-ul în trimestrul al treilea, care sunt programate să fie publicate pe 13 noiembrie. După o contracţie abruptă în trimestrul al doilea de aproape 12%, credem că o creştere trimestrială de 7-8% este posibilă", spune Tătaru.

Având în vedere că până acum restricţiile împotriva Covid-19 nu se apropie de cele aplicate în primăvară, Tătaru spune că este "rezonabil de anticipat că România va evita o contracţie în ultimul trimestru din 2020 şi o mult-temută revenire în W" .

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, a anunţat recent că veniturile la buget din luna octombrie 2020 sunt peste cele din octombrie 2019, ceea ce indică o evoluţie probabil pozitivă în prima lună din trimestrul patru.

Analiştii BCR notau însă săptămâna trecută într-un raport că încrederea în economia României a scăzut în octombrie pentru prima dată din luna mai, ajustare ce arată o posibilă revenire în W a economiei, cu o încetinire mai puţin severă a activităţii economice în trimestrul patru 2020 în comparaţie cu trimestrul doi 2020.

Aceştia mai subliniau că indicele băncii cu frecvenţă zilnică privind activitatea economică din România arată o revenire tot mai lentă în ultima perioadă, după evoluţii mai consistente în perioada verii. Analiştii BCR văd riscuri negative pentru creşterea economică din trimestrul al patrulea şi pentru estimarea precedentă, de +2,1% faţă de trimestrul trei, după reizbucnirea cazurilor de Covid-19.

În luna octombrie, conform Comisiei Europene, indicatorul de încredere în economia României s-a ajustat cu 1,9 puncte în ritm lună/lună la 86,9 puncte, pe fondul intensificării pandemiei, evoluţie cu impact nefavorabil la nivelul sectorului de servicii.