Comisia Naţională de Prognoză vizează o creştere economică anuală medie de 5% undeva la orizontul anilor 2024 - 2026

Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Cristian Stănică, a precizat că instituţia pe care o conduce se concentrează pe o schimbare a modelului economic, care va permite României să atingă în orizontul anilor 2024 - 2026 o creştere economică anuală medie de 5%, potrivit Agerpres.

Precizările au fost făcute cu ocazia webinarului "Perspectiva Europeană a Dezvoltării României", organizat în cadrul programului România-Orizont 2030, proiect derulat de Institutul pentru Libertate şi Democraţie (ILD), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate.

"Ne concentrăm pe o schimbare a modelului economic, în sensul că noul model economic se bazează pe o stimulare a creşterii economice prin investiţii, în special, care la rândul lor vor fi finanţate prin fondurile europene şi un rol important îl va avea Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Vechiul model al dezvoltării bazat pe creşteri spectaculoase ale consumului şi ale veniturilor salariale este oarecum comutat pe un nou model bazat pe o creştere a investiţiilor, ceea ce va permite, credem noi, ca pe termen mediu, undeva la orizontul anilor 2024 - 2026 să atingem o creştere economică anuală medie de 5%", a declarat Cristian Stănică, conform unui comunicat ILD.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a arătat în intervenţia sa că scăderea de PIB de anul trecut nu a fost atât de mare pe cât anticipa, iar revenirea din acest an pare să fie una foarte puternică.

"Vorbind de rezilienţa economiei româneşti, ea arată, în momentul de faţă, destul de bine. Pentru mine lucrurile au mers mai bine decât mă aşteptam. Scăderea de PIB de anul trecut nu a fost atât de mare pe cât ne temeam, revenirea în acest an pare foarte puternică", a spus el.

De asemenea, el a remarcat că în perioada următoare România va avea la dispoziţie "fonduri şi mai mari decât cele pe care le-am absorbit cu greu în trecut" şi că este important să fie realizate proiectele de care ţara are cu adevărat nevoie.

"Acum avem în faţă noi fonduri de coeziune, plus avem acest nou instrument al Uniunii cu fondurile legate de rezilienţă şi redresare. Va exista o abundenţă de fonduri", a spus el.

În calitate de moderator al dezbaterii, Cristian David, preşedintele ILD, a subliniat că Programul România - Orizont 2030 îşi propune, plecând de la o analiză detaliată şi structurată a stării de fapt, să contureze un proiect, un plan de viziune orientat către orizontul temporal al anului 2030.

Cristian David a declarat:"Am analizat la nivelul Uniunii Europene modul în care aceasta şi-a ancorat următoarea perioadă de planificare politică şi strategică şi am constatat că la nivelul Uniunii există nu mai puţin de 46 de planuri strategice, ceea ce arată amploarea şi dimensiunea valenţei strategice a Uniunii Europene, dar şi disponibilitatea de ancorare în aceste planuri strategice. (...) Scanând strategiile naţionale, am întâlnit 22 de strategii cu impact semnificativ. (...) Avem nevoie de o bună corelare între strategiile naţionale şi strategiile europene. Nu putem să facem abstracţie, nu putem să neglijăm ceea ce se întâmplă la nivel european, din contră, trebuie să folosim cât mai mult din oferta pe care Uniunea Europeană o pune la dispoziţia României şi să optimizăm aceste procese, aceste fonduri care ne sunt puse la dispoziţie sau procese decizionale favorabile României, în aşa fel încât să ne asigurăm obiectivele de interes naţional".