COMITETUL PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI TEHNOLOGIE DIN MAREA BRITANIE: "Ţigările electronice nu implică riscuri similare fumatului pasiv"

Ţigările electronice, estimate ca fiind cu 95% mai puţin nocive decât cele convenţionale, sunt deseori trecute cu vederea de către Serviciile Naţionale de Sănătate din Regatul Unit (NHS), arată Comitetul pentru Ştiinţă şi Tehnologie din Marea Britanie. Specialiştii din cadrul acestui organism sunt de părere că actorii de reglementare ar trebui să adopte practici mai relaxate de licenţiere, prescriere şi promovare a beneficiilor pe care aceste produse le au asupra sănătăţii.

Comitetul pentru Ştiinţă şi Tehnologie a publicat, vineri, un raport cu titlul "Ţigările Electronice". Studiul a avut ca obiectiv revizuirea tuturor dovezilor existente despre nivelul de risc al ţigărilor electronice, comparativ cu cele convenţionale, concluzionând că cele două tipuri de produse nu ar trebui asimilate una cu cealaltă.

Organismul britanic subliniază că ţigările electronice nu reprezintă o cale de tranziţie către fumat în rândul tinerilor şi nu implică riscuri similare fumatului pasiv. În prezent, aproximativ 2,9 milioane de persoane din Regatul Unit folosesc ţigări electronice şi, dintre acestea, în jur de 470.000 de persoane le consideră drept instrumente utile în renunţarea completă la fumat, zeci de mii de persoane reuşind în acest demers, în fiecare an.

Comitetul pentru Ştiinţă şi Tehnologie solicită Guvernului să ia în considerare un cadru de reglementare bazat pe o analiză a factorilor de risc care să permită promovarea mai facilă a ţigărilor electronice în postura de alternativă mai puţin riscantă la fumat şi să ofere, totodată, stimulente financiare sub formă de taxe reduse pentru fumătorii care renunţă la fumat în favoa­rea acestor produse. În plus, mai cere o reconsiderare a poziţiei Guvernului asupra utilizării ţigărilor electronice în spaţiile publice, asupra limitelor de concentraţie a rezervelor sau rezervoarelor folosite.

Specialiştii britanici sunt de părere că riscurile la care sunt expuşi fumătorii ce continuă să folosească ţigări convenţionale sunt mai mari decât cele care rezultă din incertitudinea datelor legate de folosirea ţigărilor electronice pe termen lung. Pentru a putea strânge dovezi independente asupra efectelor pe termen lung ale acestora, Comitetul solicită Guvernului să finanţeze un program de cercetare longitudinal, monitorizat de către Public Health England şi Comitetul Ştiinţific pentru Toxicitatea Substanţelor din Alimente, Produselor de Larg Consum şi Mediu. Tot Guvernului îi revine res­ponsabilitatea de a comunica rezultatele acestui studiu publicului şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii.

Norman Lamb, Membru al Parlamentului şi Preşedinte al Comitetului pentru Ştiinţă şi Tehnologie susţine: "Fumatul reprezintă în continuare o criză la nivelul sănătăţii publice şi, în aceste condiţii, Guvernul trebuie să ia în calcul soluţii inovative pentru reducerea numărului de fumători. Ţigările electronice sunt mai puţin nocive decât ţigările convenţionale, însă politicile actuale de reglementare nu reflectă cu acurateţe acest lucru. Mediul de afaceri, funizorii de servicii de transport şi administratorii spaţiilor publice ar trebui să înceteze să mai pună semnul de egal între ele. Nu există argumente ştiinţifice pentru această practică. Ţigările electronice licenţiate medical pot fi utilizate de către doctori în recomandările făcute pacienţilor de a renunţa la fumat. Sistemele de aprobare a acestor dispozitive trebuie revizuite urgent".

Procentul persoanelor care suferă de boli psihice şi care continuă să fumeze se menţine în continuare ridicat, chiar dacă în rândul populaţiei se înregistrează o scădere a incidenţei fumatului, arată sursele citate. Acestea menţionează că persoanele care suferă de boli psihice sunt de 2 ori şi jumătate mai predispuse să se apuce de fumat, comparativ cu restul populaţiei.

Printre altele, Comitetul pentru Ştiinţă şi Tehnologie recomandă următoarele: să existe o dezbatere mai cuprinzătoare asupra modului în care ţigările eletronice sunt reglementate în cadrul spaţiilor publice, dezbatere din care să rezulte o soluţie care porneşte de la dovezi ştiinţifice, nu de la prejudecăţi legate de impactul acestora asupra sănătăţii publice.

Guvernul trebuie să continue să revizuiască anual datele despre impactul pe care ţigările electronice îl au asupra sănătăţii şi să le exindă pe cele legate de produsele care încălzesc tutunul, mai subliniază Comitetul. Interzicerea comunicării beneficiilor asupra sănătăţii în cazul renunţării la fumat, în favoarea utilizării ţigărilor electronice, a împiedicat producătorii să îşi informeze corect consumatorii şi, din acest motiv, ea trebuie revizuită în domeniile de aplicare post-Brexit, potrivit organismului britanic. Acesta arată că Guvernul trebuie să reevalueze politica actuală de interzicere a tutunului prizat - snus, o alternativă posibilă în interiorul cadrului de reglementare sensibil la risc, pentru produsele pe bază de tutun şi nicotină.

În ţara noastră, la scurt timp după ce două dintre cele trei mari companii producătoare de ţigarete au lansat dispozitive pentru fumat care încălzesc tutunul fără a-l arde, în Parlament a apărut o nouă iniţiativă legislativă, care interzice atât utilizarea în public a acestor noi alternative la fumatul tradiţional, cât şi folosirea ţigaretelor electronice în spaţiile publice.

Proiectul de lege vine în contextul în care lansarea IQOS, de către Philip Morris International (PMI) şi glo, care aparţine British American Tobacco (BAT), a provocat o serie de opinii contradictorii legate de cât de nocive sunt sau nu sunt aceste noi produse.

Noul text legislativ, care urmăreşte modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, a fost iniţiat de senatorul USR Cristian Ghica.

Proiectul propune ca prin "fumat" să se înţeleagă orice consum voluntar de fum, vapori sau aerosoli, fumatul reprezentând "inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conţinut în ţigarete, ţigări de foi, cigarillos şi pipe, precum şi inhalarea coluntară a aerosolilor rezultaţi în urma vaporizării substanţelor cu dispozitive electronice de tip «ţigară electronică» sau al dispozitivelor ce încălzesc tutunul fără a produce combustia amestecului".

Iniţiatorul proiectului susţine că este necesară extinderea sensului legii care interzice fumatul în spaţiile publice închise, mijloacele de transport în comun, spaţiile închise de la locul de muncă sau în preajma locurilor de joacă pentru copii, deoarece impactul pe care "ţigaretele electronice" îl pot avea asupra sănătăţii consumatorilor sau al persoanelor din jur este încă incert din cauza lipsei datelor relevante.

Cristian Ghica susţine: "Nu există niciun fel de cercetare fundamentată ştiinţific care să ateste că aceste dispozitive prezintă un pericol mai mic pentru sănătate decât produsele clasice din şi cu tutun. De aceea, nu există motive întemeiate ca, în acest moment, statul român să trateze diferenţiat ţigaretele clasice şi dispozitivele de fumat nou lansate pe piaţă. Pericolul consumului de tutun nu este exclusiv personal, ci şi unul social şi la adresa sănătăţii publice. Cu toţii ştim că este mai bine să previi decât să tratezi".

Expunerea de motive a proiectului de lege subliniază că datele oficiale ale Eurostat şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, în ţara noastră, o cincime din populaţie fumează zilnic, iar 30% dintre cei care au acest obieci au vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani, fumatul fiind responsabil pentru 26% din decesele bărbaţilor şi pentru 9% din decesele femeilor din ţările în curs de dezvoltare.

Expunerea de motive mai menţionează: "În prezent, un total de circa 5 milioane de persoane fumează în ţara noastră, iar 4,4 milioane consumă tutun zilnic. Fumatul este un factor agravant în bolile cardiovasculare, principala cauză a mortalităţii din România, cu 60% din decesele anuale faţă de o rată medie a Uniunii Europene de doar 48%. Nu în ultimul rând, tutunul este una dintre principalele cauze ale bolilor pulmonare cronice. Aproximativ 70 de români mor zilnic din cauza fumatului, ceea ce înseamnă peste 42.000 de români anual, din care 5000 în urma fumatului pasiv. Apariţia dispozitivelor de fumat de tip ţigară electronică, dar şi proliferarea recentă a diverselor dispozitive de inhalat aerosoli din tutun fără arderea amestecului lansează noi provocări legislative din perspectiva combaterii consumului de tutun".

Conform textului expunerii, există o serie de cercetări privind ţigările electronice care sugerează că aceste dispozitive pot fi la fel de nocive precum cele tradiţionale.