Suma aproximativă a corecţiilor financiare aplicate proiectelor derulate de autorităţile locale care beneficiază de finanţare europeană a fost de aproximativ 300 de milioane de euro, în intervalul 2007-2012, respectiv 20% din totalul fondurilor structurale absorbite în acelaşi interval, potrivit unei analize prezentate de Cristina Ana, avocat coordonator al departamentului de fonduri structurale din cadrul Casei de Avocatură "Ţuca Zbârcea & Asociaţii".
Domnia sa a făcut câteva recomandări pentru evitarea corecţiilor financiare, printre care se numără elaborarea, de către autorităţile de control, a unor ghiduri pentru prevenirea aplicării corecţiilor, cu exemple din practică; eliminarea suprapunerilor în actul de control prin integrarea ANRMAP şi UCVAP în sistemul de control, alături de Autoritatea de Audit şi Autoritatea de Management; unificarea jurisprudenţei în materia actelor de control şi de aplicare a corecţiilor financiare; utilizarea efectivă a procedurii de conciliere în privinţa recomandărilor privind aplicarea de corecţii formulate de Autoritatea de Audit către Autoritatea de Management, cu participarea unui reprezentant al beneficiarului.
Alte recomandări sunt unificarea procedurilor de achiziţii şi de implementare pentru toate programele operaţionale în viitorul exerciţiu financiar, 2014 - 2020; modificarea normelor în materie prin stabilirea de prevederi clare, neinterpretabile şi fără echivoc privind cerinţele de calificare, evaluarea ofertelor; elaborarea unor modele standard de documentaţii de atribuire; identificarea unor mecanisme pentru situaţiile în care se constată că deficienţele sunt imputabile autorităţilor de control şi funcţionarilor.
Cristina Ana a subliniat că valoarea medie a unei corecţii financiare aplicate într-un proiect cu finanţare din fonduri structurale a fost de aproximativ 13% din bugetul unui contract de achiziţie publică, în cifre absolute media unei corecţii fiind de circa 400.000 de euro.
Cel mai frecvent aplicate corecţii financiare sunt cele în valoare de 5% din bugetul unei achiziţii, respectiv 25% din valoarea contractului, dar există şi situaţii în care au fost aplicate corecţii de 100% din valoarea respectivului contract.
Printre motivele care au condus la aplicarea de corecţii se numără cerinţele de calificare nelegale, încălcarea principiului tratamentului egal al operatorilor, oferta declarată câştigătoare nu îndeplinea condiţiile, existenţa procedurilor de atribuire cu un singur candidat, nerespectarea principiului transparenţei.