TABAC 2014 Preţurile reduse ale produselor de contrabandă impulsionează comerţul ilegal

Comerţul ilicit cu ţigarete a crescut la 15,7%, în luna ianuarie a acestui an, înregistrând cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate, potrivit studiului de specialitate realizat de Novel Research.

Acesta arată că regiunea de Sud-Est a ţării înregistrează o creştere semnificativă de la 12,9% la 22,2%, în celelalte regiuni nivelul comerţului ilicit menţinându-se la valorile din noiembrie. Astfel, în zona de Nord-Vest, nivelul contrabandei s-a ridicat la 24,5%, iar în Nord-Est piaţa neagră a fost de 24,2%, cele două regiuni fiind, în ianuarie, cele mai afectate de comerţul ilicit, după care se regăsesc zonele de Sud-Est (22,2%) şi Vest (21,2%).

Produsele "Cheap Whites" (n.r. ţigări ieftine) deţin cea mai mare pondere din piaţa neagră, respectiv 40%, înregistrând o tendinţă de stagnare.

Creşteri semnificative înregistrează produsele cu timbru de Serbia (4,4 puncte procentuale, până la 6,5%) şi produsele Duty Free (4,7 pp, furnizând 8,9% din comerţul ilicit).

Scăderi importante au fost remarcate la produsele cu timbru de Moldova (-6,3 pp, până la 17% din comerţul ilicit), acelaşi fenomen producându-se şi cu produsele timbrate în Ucraina, unde scăderea a fost de -6,4, pp, până la 15,8%.

Potrivit Novel Research, preţul de vânzare cu amănuntul pe piaţa legală a crescut cu 0,5 lei/pachet, în timp ce preţul mediu pe piaţa ilicită a crescut cu 0,2 lei, ajungând la 8,9 lei.

Creşterea decalajului dintre preţurile produselor comercializate legal şi cele ale ţigaretelor vândute în mod ilegal impulsionează din nou contrabanda, potrivit Gildei Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications al Japan Tobacco Internaţional (JTI) România, Moldova şi Bulgaria.

"Sperăm că fenomenul de creştere a pieţei negre până la aproape 16% să reprezinte doar un trend temporar şi comerţul ilicit cu ţigarete să intre din nou pe scădere, imediat ce ANAF încheie procesul de reorganizare demarat acum câteva luni, reluând în forţă activităţile de combatere a fenomenului", ne-a spus domnia să.

Gilda Lazăr ne-a specificat: "În ultimii doi ani, am beneficiat de o oarecare stabilitate fiscală, în ciuda instabilităţii politice. Contrabanda s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 13%, tocmai datorită politicii fiscale mai coerente şi eforturilor autorităţilor de combatere a pieţei negre. Ca urmare, în ceea ce ne priveşte, am făcut investiţii şi am creat noi locuri de muncă".

Anul în curs a început cu o schimbare neaşteptată, în sensul că autorităţile au modificat artificial cursul de schimb la care se plăteşte acciza, prin OUG 102/2013 de modificare a Codului Fiscal, intrată în vigoare în ianuarie 2014, spune Gilda Lazăr. Potrivit domniei sale, noua formulă de calcul a dus la majorarea cursului de schimb cu aproximativ 5%, până la 4,73 lei/euro. Acestei creşteri de 5% i s-a adăugat factorul de multiplicare, generat de componenta procentuală a accizei la tutun (acciza ad-valorem) şi de TVA. "În acelaşi timp, creşterea accizelor şi, implicit, a preţurilor carburanţilor, se reflectă în costurile materiilor prime, producţiei şi transportului. În plus, trebuie ţinut cont de faptul că, în aprilie, este prevăzută creşterea anuală a accizei la ţigarete, de la 81,78 euro/mia de ţigarete la 84,37 euro/mia de ţigarete, dat fiind că, începând din 2013, calendarul anual a fost devansat din iulie în aprilie. Majorarea preţurilor, cauzată de toate aceste elemente, este de natură să determine creşterea contrabandei. Faptul că piaţa neagră este influenţată de politica fiscală este deja demonstrat. După cum ne amintim cu toţii, în ianuarie 2010, ca urmare a creşterilor bruşte şi neplanificate ale accizei (circa 50% în mai puţin de un an), la care s-a adăugat influenţa cursului de schimb, contrabanda a ajuns cel mai important jucător în industria tutunului, cu o cotă de piaţă de peste 36%", potrivit reprezentantului JTI.

Comerţul ilicit cu produse din tutun păgubeşte bugetul statelor membre ale Uniunii Europene cu peste zece miliarde euro anual, potrivit OLAF. Studiile KPMG estimează comerţul ilicit cu ţigarete la peste 11% din piaţa totală la nivel european, ceea ce înseamnă o creştere substanţială (circa 30%) în ultimii şase ani.

Potrivit Gildei Lazăr, industria tutunului este unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat, nu doar în România, dar şi în Polonia, Spania, Cehia, Bulgaria, Germania, Italia, ţări care au arătat în nenumărate rânduri pe parcursul procesului legislativ de adoptare a noii Directive a tutunului, că noul cadru de reglementare propus de Comisia Europeană va aduce pierderi de locuri de muncă şi de sume importante la bugetele statelor membre.

Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs în cadrul BAT România, reiterează că un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi la bugetul de stat de circa 35 de milioane de euro, subliniind că, în ianuarie, piaţa neagră a tutunului a crescut cu circa 1,5 puncte procentuale, faţă de finele anului trecut.

Adrian Popa a declarat: "Tendinţele înregistrate pe piaţa neagră în luna ianuarie demonstrează capacitatea de adaptare a reţelelor infracţionale şi sunt de natură să ne sporească îngrijorările cu privire la evoluţia contrabandei în lunile care urmează. În timp ce ponderea produselor provenite din Moldova şi Ucraina, pe piaţa neagră din România, a scăzut semnificativ, ponderea produselor provenite din Serbia s-a triplat. În mod cert, instabilitatea fiscală şi reorganizarea ANAF, instituţie responsabilă cu combaterea comerţului ilicit cu ţigarete, sunt principalele cauze care au dus la intrarea contrabandei pe trend ascendent la început de an".

În ultimii doi ani, nivelul contrabandei s-a menţinut la circa 13%, fapt datorat respectării calendarului de creştere a accizelor, precum şi eforturilor concertate ale autorităţilor, susţinute şi de producătorii de ţigarete, a spus, la rândul său, Sorana Mantho, Director Corporate Affairs Philip Morris România şi Bulgaria.

Domnia sa a menţionat: "Piaţa produselor din tutun este extrem de sensibilă şi reacţionează la schimbări neprevăzute, ţigaretele reprezentând unul dintre cele mai taxate produse din România (circa 80% din preţ înseamnă taxe şi accize). Este îngrijorător că asistăm acum la o creştere bruscă a contrabandei cu produse din tutun. În primele nouă luni ale anului trecut, semnalele au fost încurajatoare, dat fiind că nivelul estimat al pieţei ilicite de ţigarete coborâse până la pragul de 11,8%. Comerţul ilicit a reînceput să câştige teren o dată cu anunţarea noilor modificări ale Codului Fiscal, devansarea calendarului de accize şi modificarea modului de calcul a accizei.

Este evidentă legătura directă între fenomenul de comerţ ilicit şi modificările legislative efectuate în privinţa modului de calcul al accizei, care duce, în cele din urmă, la creşteri accelerate de preţ pentru ţigaretele legal comercializate şi creează oportunităţi suplimentare pentru piaţa ilicită. Conform datelor Novel Research, una din patru ţigarete consumate în regiunea de Nord-Vest a ţării provine din comerţul ilicit, la nivel naţional peste zece milioane de ţigarete ilicite fiind consumate zilnic".

Potrivit Soranei Mantho, intensificarea semnificativă a acestui fenomen produce efecte devastatoare pentru economie, afectând ţintele estimate de colectare a taxelor şi accizei, aşa cum au fost calculate în pregătirea exerciţiului bugetar pentru anul 2014. Un punct procentual de comerţ ilicit pe piaţa de ţigarete generează neîncasări de aproximativ 35 de milioane de euro, iar nivelul de contrabandă de 15,7%, înregistrat în luna ianuarie 2014, generează sume neîncasate estimate de aproximativ 470 de milioane de euro pe an, ne-a spus domnia sa.