Companiile de transport şi logistică - creştere de 18% a numărului de insolvenţe

Comerţul şi construcţiile reprezintă sectoarele de activitate cu cel mai mare număr de insolvenţe înregistrate anul trecut, dar creşterea cea mai mare a insolvenţelor a fost înregistrată în sectorul transport şi logistică, potrivit studiului realizat de CITR, una dintre cele mai importante companii din piaţa de insolvenţă şi restructurare din ţara noastră.

Potrivit studiului întocmit de CITR, din cele 6.650 de companii care au intrat în insolvenţă în anul 2023, 1630 sunt din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, alături de repararea autovehiculelor şi motocicletelor (cu menţiunea că aici se înregistrează o scădere de 1,15% faţă de anul 2022), 1208 sunt din construcţii (sector în care se consemnează pentru anul trecut o creştere a insolvenţelor cu 3,6% faţă de anul 2022) şi 636 de companii sunt din transport şi depozitare (o majorare cu 18% faţă de 2022).

Din totalul companiilor intrate în insolvenţă în 2023, sursa citată precizează că 89 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 67 în anul precedent. În ceea ce priveşte numărul restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, în 2023 au fost înregistrate 90 de cereri, dintre care 60 sunt în derulare în momentul acesta. 14 dintre cereri vin de la companii de impact.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, a declarat: "Cifrele acestea reflectă rezultatele unor politici europene şi naţionale orientate către a ţine companiile în viaţă în vremuri de dificultate economică prin diverse mecanisme de sprijin. Însă costul ascuns pe care companiile îl plătesc este chiar performanţa lor, capacitatea lor de a genera profit pe termen lung. Cresc datoriile şi le scade performanţa. Cu alte cuvinte, companiile sunt ţinute în viaţă pe perfuzii, ele funcţionează, dar acumulează datorii. Întrebarea pe care noi ne-o adresăm constant este cum le putem sprijini să se însănătoşească şi să performeze singure pe termen lung? Cum le ajutăm să treacă din zona de tratament la însănătoşire? În mod cert soluţiile de restructurare oferă premisele pentru o evoluţie sănătoasă. Mai departe, însă, pivotarea, inovarea, schimbarea modului de a face business sunt cele care menţin rezultatele".

Potrivit studiului întocmit de CITR, municipiul Bucureşti continuă să înregistreze cel mai mare număr de companii în insolvenţă, cu o creştere de la 1.153 în 2022, la 1.289 în 2023. În acelaşi timp, se observă o creştere a numărului companiilor în insolvenţă în judeţul Bihor, unde numărul a crescut de la 545 în 2022, la 599 în 2023, dar şi o scădere în judeţul Argeş, de la 178 insolvenţe înregistrate în 2022, la 120 în anul 2023, ceea ce semnalează posibile ameliorări în condiţiile economice sau eficienţa măsurilor de prevenire şi restructurare implementate.

• Concordatul preventiv, o soluţie tot mai populară pentru companiile în dificultate

În 2023 au fost înregistrate 90 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 60 sunt în derulare şi însumează o cifră de afaceri de 250 milioane de euro şi active imobilizate de peste 100 milioane euro. Companiile aflate în procedură de concordat preventiv sunt cu precădere din comerţ, construcţii şi fabricare, din judeţe precum Dolj, Bucureşti, Cluj şi Mureş.

Dintre acestea 14 sunt companii de impact cu active de peste un milion euro. Ele au o cifră de afaceri cumulată de 120 milioane de euro şi împreună au active imobilizate de 78 milioane euro.

Paul Dieter Cîrlănaru afirmă: "Numărul companiilor care apelează la soluţii de restructurare este tot mai mare, însă aceste proceduri au caracter confidenţial, nu sunt vizibile. Chiar dacă nu putem avea o perspectivă asupra acordurilor de restructurare sau a restructurărilor de business în general, vedem interes crescut în zona aceasta".

Soluţiile de restructurare disponibile pentru companii sunt acordul de restructurare, concordatul preventiv şi restructurarea extra-judiciară a afacerii.

Prin acordul de restructurare, companiile pot adresa problemele rapid şi adaptat nevoilor specifice, într-un cadru reglementat de negociere, care să le permită restructurarea activităţii şi a datoriilor. "Prevenţie" şi "timpuriu" sunt cele două elemente esenţiale ale filosofiei acestei proceduri iar rolul instanţelor de judecată este minim.

Concordatul preventiv oferă posibilitatea de suspendare temporară a oricărei executări silite de care antreprenorul poate beneficia pentru renegocierea cu partenerii, într-un cadru reglementat, care permite o restructurare a afacerii şi datoriilor şi o redare a echilibrului şi perspectivei în business. Soluţiile care pot fi implementate într-un astfel de mecanism de restructurare pot fi adaptate specificului fiecărei companii şi pot implica măsuri precum: eşalonarea şi ajustarea datoriilor, conversia datoriilor în acţiuni, transfer de business, vânzarea de active non-core, atragerea de finanţări, fuziuni/divizări, etc.

În timp ce acordul de restructurare şi concordatul preventiv sunt proceduri moderne restructurare reglementate de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, companiile pot apela în anumite situaţii şi la restructurarea extra-judiciară într-o manieră consensuală cu partenerii acesteia. Astfel măsurile de restructurare financiară şi/sau operaţională pot fi agreate consensual între administratorii, asociaţii şi creditorii principali ai companiei. Restructurarea financiară poate viza modificarea structurii datoriilor companiei dar şi structura capitaluri acesteia, prin aducerea unui investitor sau majorarea capitalului social. Restructurarea operaţională are ca scop eficientizarea şi îmbunătăţirea profitabilităţii prin implementarea unor măsuri de optimizarea a proceselor de producţie, distribuţie, marketing sau control al costurilor.

Succesul unei restructurări depinde de mulţi factori, dar esenţială este demararea procesului de restructurare de o manieră timpurie, înainte de acutizarea problemelor.