Conducerea BNR, mai imună decât parlamentarii

Imunitatea membrilor boardului din Banca Naţională a României (BNR) este mai mare decât cea a parlamentarilor, atrage atenţia avocatul Gheorghe Piperea.

Astfel, conducerea BNR nu răspunde în faţa legii nici în cazul săvârşirii unor fapte de natură civilă, nici când este vorba despre infracţiuni penale. Parlamentarii au imunitate doar în dosarele penale.

Avocatul Piperea face trimitere la Art. 25 alin (3), din Legea Statutului BNR (312/2004), care prevede: "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială".

Avocatul Nicoleta Grigorescu este de părere că prevederile articolului de mai sus "nu sunt imunităţi, ci privilegii".

Domnia sa a comentat: "Mi se pare că acestea sunt nişte privilegii pe care BNR şi le-a asigurat, iar statul le-a confirmat. Cu alte cuvinte, ei (n.r. membrii CA al BNR) pot face orice, dar nu răspund nici măcar civil".

Un alt beneficiu de care oficialii BNR se bucură, spre comparaţie cu parlamentarii, este acela potrivit căruia cheltuielile de judecată ale unei persoane din board sunt suportate de către bancă.

Acest aspect este prevăzut la Alin. (4) al aceleiaşi legi: "Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României".

Referitor la acest aspect, doamna Grigorescu opinează: "Cu alte cuvinte, dacă ei (n.r. conducerea BNR), în exerciţiul atribuţiunilor lor, săvârşesc nişte fapte abuzive, indiferent de ce natură, provocând o gaură instituţiei, aceasta din urmă suportă asistenţa juridică în cazul unui proces, acoperind, astfel, cheltuielile celui care a făcut gaura. Practic, pierde de două ori".

La rândul său, avocatul Piperea comentează, pe pagina lui de socializare: "Ce aţi zice dacă Parlamentul, Guvernul sau Administraţia prezidenţială ar suporta cheltuielile de judecată ale celor chemaţi să răspundă conform legii?"

Alte două aliniate din Legea Statutului BNR care atrag atenţia specialiştilor sunt 6 şi 7 (Art. 33). Acestea precizează: "Art. 33 alin. (6): Revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de administraţie se face de către Parlament, la propunerea comună a comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, dacă acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.

Alin (7): Nici un membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României nu va fi schimbat din funcţie din alte motive sau prin altă procedură decât cea prevăzută la alin. (6)".

În ceea ce priveşte modul în care pot fi revocaţi din funcţie cei din conducerea BNR, Gheorghe Piperea opinează: "În momentul în care trebuie să i se ridice imunitatea unui parlamentar, este servit cu câteva zile înainte opiniei publice la fezandat. Sunt curios cum ar fi în cazul unui bancher naţional. În legea citată se spune că Parlamentul poate revoca din funcţie un membru al CA din BNR dacă acesta din urmă se face vinovat de «abateri grave». Dar despre ce fel de «abateri grave» vorbim? Nu se menţionează nicăieri. În aceste condiţii, în BNR, dacă ai o problemă de conduită, cel mai bine este să faci parte din conducere".

Nicoleta Grigorescu ne-a precizat că, în lege, ar fi trebuit menţionat în ce constau respectivele "abateri grave".

În ceea ce priveşte imunitatea parlamentară, în articolul 72 din Constituţia României se arată: "(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri".