CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" | HARRI KIISKI, DIRECTORUL GENERAL AL AZOMUREŞ: "Europa ar putea fi nevoită să cumpere îngrăşăminte ruseşti pentru a-şi salva agricultura"

Statele europene ar putea ajunge să cumpere îngrăşăminte din Rusia pentru a-şi salva agricultura, dacă preţurile energiei continuă să crească, blocând astfel producţia de îngrăşăminte, deoarece fabricile ar fi în imposibilitatea de a suporta o creştere continuă a preţurilor, afirmă Harri Kiiski, Directorul General al Azomureş.

Acesta susţine că actuala criză a preţurilor energiei, precum şi penuria de combustibili fac parte dintr-un plan al Rusiei, conceput încă dinaintea invaziei Ucrainei.

"Anul trecut, pe 21 octombrie, Vladimir Putin a afirmat că industria europeană a îngrăşămintelor va fi închisă din cauza preţurilor mari ale energiei şi că europenii sunt bineveniţi să cumpere fie îngrăşăminte, fie alimente. Putem vedea că exista deja un plan care a fost iniţiat cu mult înainte de invazia Ucrainei. Ştia care sunt punctele slabe ale Europei, energia, ştia de asemenea şi unde Rusia este puternică. 20 până la 25% din piaţa mondială a îngrăşămintelor era controlată de ruşi, hrana este 20% din Rusia, la care se adaugă 10% din Ucraina. Acestea sunt instrumente foarte puternice, arme de război. Impact asupra energiei, impact asupra producţiei de alimente, totul merge de fapt în conformitate cu planul lui Putin", afirmă Kiiski.

De asemenea, acesta atrage atenţia asupra impactului negativ pe care criza energetică o poate avea asupra agriculturii, menţionând că, în prezent, producţia de îngrăşăminte la nivel european înregistrează o scădere de circa 70%.

"Avem o scădere de 70% în producţia de îngrăşăminte din Europa. În prezent, producţia în Europa se opreşte din cauza preţurilor energiei. Vă puteţi imagina care este următorul pas. S-ar putea să începem să luăm îngrăşăminte ruseşti pentru a supravieţui în agricultură în Europa. De asemenea, preţurile sunt mari şi aceste preţuri vor avea un impact asupra economiei producţiei agricole în următorii 10 ani. Azomureş este singura fabrică de îngrăşăminte rămasă în România. În trecut, existau în total 13 fabrici de îngrăşăminte, dintre care 9 exportau îngrăşăminte în lume. Contribuim la aproximativ 50% din piaţă, cu aproximativ 1,3 milioane de tone de îngrăşăminte la agricultura românească, din necesarul total de 2,4 milioane de tone" spune Harri Kiiski.

Acesta susţine că perioada ianuarie-februarie va fi critică pentru fermieri, deoarece o eventuală întârziere a livrărilor de îngrăşăminte va produce un blocaj, pentru care va trebui ca agricultura din România să fie pregătită.

"Momentan, singura modalitate de a aduce îngrăşământ este prin Constanţa, care este şi ruta pentru ucraineni pentru a obţine îngrăşământ. Şi, pentru că majoritatea producătorilor europeni au căzut, Constanţa va furniza îngrăşăminte Ungariei, Serbiei sau poate mai departe în Europa Centrală de Est. Ne vom confrunta cu momente critice în ianuarie - februarie dacă achiziţiile fermierilor vor fi făcute cu întârziere şi lanţul de aprovizionare al logisticii nu va funcţiona, nu vom putea aduce o asemenea cantitate într-o lună sau două, aşa că trebuie să fim pregătiţi", a declarat Directorul General al Azomureş.

Acesta este de părere că România se află în situaţia în care are nevoie să aplice la o măsură de sprijin european pentru a putea contracara efectele acestei crize, atrăgând atenţia asupra faptului că, deşi Comisia Europeană a lansat deja o astfel de măsură de sprijin şi se pregăteşte să o lanseze pe a doua, România nu a aplicat nici măcar pentru prima măsură.

"Avem nevoie ca România să se aplice pentru un plan de criză european care a fost conceput pentru industriile energetice. Până acum, o astfel de cerere nu a fost făcută iar Comisia Europeană intenţionează să realizeze un al doilea cadru european de criză în octombrie, dar noi încă nu am aplicat nici măcar pentru primul pachet", a conchis Harri Kiiski.