Potrivit unui studiu coordonat de Horvath & Partners, ale cărei rezultate finale vor fi publicate în iunie, pentru producătorii de lactate şi mezeluri, creşterea populaţiei poate genera o majorare a vânzărilor de circa 340 milioane lei, respectiv 550 milioane lei pentru următoarele 12 luni. Astfel, creşterea consumului de lactate şi mezeluri poate produce o creştere a veniturilor retailerilor de aproximativ 1,4 - 1,5 miliarde lei în următoarele 12 luni, conform unui studiu coordonat de Horvath & Partners, ale cărei rezultate finale vor fi publicate în iunie.
Cererea pentru alte produse de consum care satisfac nevoile de bază ale populaţiei suplimentare ar putea genera o creştere a vânzărilor pentru retaileri de 700 milioane lei în următoarele 12 luni.
Din perspectiva cererii, producătorii de mezeluri şi lactate ar putea reprezenta unul din sectoarele mai puţin afectate de criza COVID-19 şi criza financiară care ar putea fi generată de aceasta. Scăderea consumului de mezeluri şi lactate din categoria HoReCa, rezultat din închiderea temporară a restaurantelor şi limitarea semnificativă a turismului, ar putea fi parţial compensată de o creştere a consumului produsă de cei 1,3 milioane de români reveniţi în ţară pe perioada pandemiei, potrivit unei analize a companiei de consultanţă în management, Horvath & Partners. Aceste date au fost extrase din concluziile preliminare ale studiului "Cum va arăta viitorul pentru producătorii de lactate şi mezeluri din România?", pe care compania îl derulează în prezent cu ajutorul mai multor experţi din industriile cercetate.
Din analizele reprezentanţilor Horvath & Partners, vânzarea produselor de bază, cum sunt produsele din carne şi lactatele, se va majora datorită afluxului de români reîntorşi în ţară, având potenţialul de a creşte consumul cu aproximativ 550 milioane lei în cazul produselor din carne şi cu circa 340 milioane lei pentru lactate în următoarele 12 luni, valori exprimate în preţuri de producător. Astfel, vânzările retailerilor pe cele două categorii ar putea creşte cu aproximativ 1,4 - 1,5 miliarde lei.
De asemenea, veniturile suplimentare apărute ca urmare a creşterii cererii pentru alte categorii de produse ar putea fi de aproximativ 700 milioane lei. Aceste categorii de produse satisfac nevoile de bază ale populaţiei şi includ fructele, legumele, uleiul, orezul, făina, mălaiul, pastele, produsele de igienă etc.
Cel mai probabil, această cerere suplimentară, datorată românilor reveniţi în ţară, va creşte consumul produselor de tip private label şi economice din portofoliile retailerilor. Acest fapt va face necesară colaborarea eficientă între marile lanţuri de magazine şi producătorii cu capacităţi de producţie utilizate sub capacitate.
"Criza cauzată de coronavirus afectează multe domenii, dar poate contribui semnificativ şi la creşterea vânzărilor în industrii ca cea a producătorilor de carne şi lactate sau retail. Românii care lucrau în diferite ţări europene au revenit în ţară, începând cu debutul pandemiei. În prezent, statisticile arată că avem 1,3 milioane de oameni care s-au întors în România şi care vor rămâne, cel mai probabil, până când pandemia va trece şi economiile dezvoltate din vestul Europei îşi vor reveni. Aceştia vor contribui într-o mare măsură la creşterea vânzărilor de carne, mezeluri şi produse pe bază de lapte, precum şi la creştere altor categorii de produse de subzistenţă", a explicat Kurt Weber, Director General al Horvath & Partners România.
Reprezentantul Horvath & Partners consideră că este important ca statul să încerce să îi convingă pe românii reveniţi temporar să rămână permanent în ţară. Acest lucru s-ar putea realiza prin politici guvernamentale de educaţie, respecializare, specializare digitală şi susţinere financiară. Astfel se pot crea premisele ca acest consum suplimentar să rămână în România şi chiar să se diversifice, cuprinzând şi alte categorii de produse. "În prezent, derulăm un studiu la nivel local, al cărui scop este determinarea impactului pe care pandemia îl are şi îl va avea în viitor asupra industriei cărnii şi lactatelor, precum şi asupra comportamentului consumatorului român, a frecvenţei cumpărăturilor şi a modului în care marile lanţuri de retail se adaptează perioadei post pandemie", a conchis Kurt Weber.