CONTINUÂND TENDINŢA DE CREŞTERE Datoria publică depăşeşte pragul din legea plafoanelor bugetare

• Depăşirea unor plafoane din LRFB declanşează acţiuni din partea Guvernului

Ministerul de Finanţe a anunţat ieri oficial că a reuşit să atragă 3,3 miliarde de dolari de pe pieţele externe de capital, context în care datoria publică a României a depăşit pragul de 40% în raport cu PIB stabilit prin legea plafoanelor bugetare, act normativ aprobat la începutul lunii ianuarie la iniţiativa guvernului Orban.

La finele lunii mai, conform datelor recente de la MFP, datoria publică guvernamentală se ridica la 39,9% din PIB, adică 428,37 miliarde de lei, însă asta la un PIB nominal de 1.072 de miliarde de lei, conform comunicatului INS din 7 iulie privind dinamica PIB în trimestrul întâi, care a arătat o creştere de 0,3% în ritm trimestrial. Dinamica PIB-ului nominal ar urma însă să fie negativă în acest an pe fondul crizei Covid-19, în condiţiile în care analiştii şi instituţiile macroprudenţiale se aşteaptă la o contracţie economică între 4 şi 6%.

Depăşirea pragului de 40% nu produce efecte, însă arată natural că stocul datoriei creşte. Dacă anul acesta împrumuturile masive demarate de Ministerul de Finanţe sunt ca să acopere la fel de masivul necesar de finanţare - peste 120 de miliarde de lei într-o dinamică de creştere tuturor categoriilor de cheltuieli bugetare, în ciuda crizei -, plăţile aferente vor rămâne în contul serviciului datoriei, sume care doar anul acesta se ridică la circa 47 miliarde de lei după derapajele fiscale ale PSD din ultimii 3 ani.

În legea responsabilităţii fiscal-bugetare, amendată în 2013, se găsesc însă câteva praguri care necesită măsuri din partea Guvernului: 45% din PIB, 50%, 55% şi 60% din PIB, aceasta din urmă fiind pragul din Pactul de Stabilitate şi Creştere pentru aderarea la zona euro. Introducerea pragurilor din 2013 face ca depăşirea acestora să ducă la declanşarea unor acţiuni din partea guvernului: dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil; dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială, din sistemul public (asta înseamnă şi pensii).

Toate aceste prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

Estimările Ministerului de Finanţe pentru 2020 indică un nivel de 40,9% al datoriei publice, un nivel însă neactualizat în condiţiile în care acesta ia în calcul o contracţie economică de doar 1,9% în acest an, scădere văzută în piaţă drept nerealistă. Estimările Consiliului Fiscal arată însă că România ar urma să depăşească în acest an primul prag de alertă din legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cel de 45%, iar în următorul an chiar pragul de 55%, în scenariul cel mai pesimist.

Consiliul Fiscal arată astfel că datoria publică ar putea să crească masiv în următorii doi ani, de la 35,2% la finele lui 2019 la peste 54% în 2021 sau chiar mai sus dacă rata de creştere a PIB va fi sub potential în următorul an. Necesarul de finanţare este estimat să rămână ridicat şi în 2021, peste capacitatea de finanţare a sistemului bancar din ţara noastră, ceea ce va necesita împrumuturi din pieţele externe ce implică şi un risc valutar. De notat că raportul datoriei publice în PIB se poate reduce doar în cazul în care creşterea PIB-ului nominal este mai mare decât creşterea stocului datoriei publice.

"Conform calculelor CF, este previzionată o creştere accelerată a datoriei publice pe parcursul următorilor 2 ani până la nivelurile de 45,9% din PIB în 2020, respectiv 54,3% din PIB în 2021, fiind depăşite pragurile de 45% şi 50% prevăzute de LRFB. În condiţiile unor scenarii mai nefavorabile privind rata reală de creştere a PIB şi evoluţia ratei dobânzii, gradul de îndatorare ar putea ajunge la 56,7%, valoare situată în apropierea nivelului de referinţă de 60% conform procedurii de deficit excesiv. Totodată, este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costurilor de finanţare. În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, poate fi planul de redresare economică propus de CE, prin care România să beneficieze de circa 33 miliarde de euro", se arată în raportul Consiliului.

CF mai arată că "nu stocul datoriei publice este cea mai mare problemă pentru finanţele publice, ci deficitele mari şi în creştere, presiunile foarte mari pe bugetul public, care reclamă corecţii majore în anii ce vin".

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare stipulează că îngheţările de cheltuieli trebuie realizate prin legi adoptate de Parlament cu aplicabilitate pe termen cât mai scurt. Totuşi există câteva excepţii în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, cum ar fi pandemia de coronavirus.