Companiile multinaţionale trebuie să-şi plăteacă impozitul în ţara unde fac profit, este de părere Ionuţ Mişa, directorul general de la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF).
Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, în această vară, la nivel european a fost aprobată o Directivă ce urmăreşte ca multinaţionalele ce activează în statele membre UE să nu mai poată ocoli impozitarea profiturilor realizate în ţările unde-şi derulează afacerile.
Recent, un grup de deputaţi liberali din Parlamentul României au depus un proiect de lege care urmăreşte garantarea plăţii impozitelor la bugetul nostru de stat, de către multinaţionalele care fac profit la noi, prin transpunerea Directivei Europene proaspăt adoptată.
Ionuţ Mişa consideră că, atât la nivel european, cât şi în România, este necesară această Directivă.
Domnia sa ne-a declarat: "Aşa cum America se protejează pe ea şi investiţiile de acolo, în acelaşi mod şi Europa trebuie să-şi creeze un sistem de protecţie - la fel şi România -, iar companiile trebuie să plătescă impozit acolo unde fac profit. S-a creat un dezechilibru despre care se vorbeşte în Europa şi despre care este nevoie să se vorbească şi la noi. Nu zice nimeni ca multinaţionalele să plătească mai mult, dar ele trebuie să plătească statului unde obţin venituri aceeaşi cotă de impozit ca toate celelalte companii".
Potrivit domnului Mişa, problema este că, dacă, la noi, textul legii va rămâne exact ca cel al Directivei Europene, atunci multe companii multinaţionale ce activează în ţara noastră nu vor intra sub auspiciile legii, care prevede că doar acele grupuri ce au o cifră de afaceri consolidată de peste 750 de milioane de euro sunt vizate de noua legislaţie. "La noi nu se încadrează multe dintre multinaţionale în acest prag. De aceea legea trebuie adaptată la realitatea economică românească", a conchis domnia sa.
Reprezentantul ANAF ne-a spus, recent, că este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Menţionăm că Fiscul a iniţiat controale în rândul băncilor, care au, în majoritatea lor, acţionari străini.
Domnul Mişa ne-a precizat că instituţiile financiare constituie portofolii de credite în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi ce se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Ionuţ Mişa ne-a explicat: "Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în pachete de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente.
Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari - băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele. Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia - a patra verigă. Avem semnale că există astfel de practici şi la bănci, din diferite surse, inclusiv din media".
• Pârvan: "Avem nevoie de inspectori calificaţi la ANAF şi de un tribunal comercial"
Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), consideră că încercarea europeană de legiferare a problemei legate de impozitarea profiturilor multinaţionalelor este generală, iar statele vor fi în situaţia să aprobe proceduri clare în domeniu.
Domnia sa ne-a precizat: "Este o întreagă dezbatere la nivel european pe tema impozitării profiturilor multinaţionalelor. Ideea din Directivă sună bine, dar cum poate fi rezolvată, de exemplu, problema preţurilor de transfer? Pentru rezolvarea acesteia, ANAF spunea că ia măsuri încă de acum zece ani. Este nevoie de inspectori calificaţi la ANAF, asemeni celor din vest, pentru că trebuie să avem contracte suficient de justificate astfel încât să ajungem la justiţie. De asemenea, ar trebui să avem un tribunal comercial care să se ocupe de acest lucru. La noi, cu siguranţă se va ajunge cu normele de aplicare până în 2017-2018".
Cristian Pârvan subliniază şi că aceste practici de ocolire a impozitului sunt în limitele legii, nu în afara ei şi, în aceste condiţii, "trebuie să avem oameni specializaţi care să demonstreze că a fost depăşită limita legii".
În opinia analistului economic Ionel Blănculescu, întrucât Directiva este generată de Comisia Europeană, iniţiativa legislativă de transpunere a acesteia în legislaţia noastră ar fi trebuit să vină din partea Guvernului. Domnul Blănculescu subliniază faptul că acest lucru implică o serie de modificări la nivelul Codului Fiscal, în vederea compatibilizării prevederilor acestuia cu noile reglementări.
"Cu certitudine că Executivul va interveni pe parcursul procedurii legislative, însă, fiind un proiect pur tehnic, ar fi fost bine ca acesta să fie întocmit chiar de Guvern. Sunt aspecte fiscale şi financiare care trebuie compatibilizate cu actuala legislaţie", ne-a spus Ionel Blănculescu, adăugând: "Consider că depunerea unei iniţiative parlamentare pentru transpunerea acestei directive este o acţiune pripită, prematură, pentru că avem anumite termene, foarte clare, impuse în Directivă. Avem nevoie de o astfel de iniţiativă, ea va apărea, dar trebuie văzut şi în ce context. Acum, au apărut controverse între companiile internaţionale şi cele româneşti. Nu poate exista o contradicţie între aceste două medii de afaceri, întrucât companiile internaţionale colaborează cu cele româneşti. Trebuie să ţinem cont că procesul de optimizare a fiscalităţii este un proces continuu şi probabil că în 2020 vom discuta de alte forme de transfer de profit, adaptate la legislaţia de atunci".
• Dan Schwartz: "Şi în noile condiţii vor fi companii care vor găsi metode să-şi maximizeze profitul şi să-şi minimizeze povara fiscală"
Directiva europeană a fost adoptată în scopul adaptării legislaţiei europene la noile prevederi OECD referitoare la impozitarea companiilor internaţionale care desfăşoară activităţi în diverse ţări, ne-a explicat expertul fiscal Dan Schwartz, managing partner în cadrul RSM Romania.
Domnia sa ne-a precizat: "Directiva încearcă să armonizeze prevederile europene cu această nouă viziune a OECD şi obligă la implementarea ei până în 2018. Însă, iniţiativa grupului parlamentar de la noi este tradusă în legislaţia noastră fără să se încerce nicio adaptare la politicile fiscale ale Guvernului României, la legislaţia autohtonă. Dacă proiectul de lege va fi promovat în această formă, atunci va fi o problemă, pentru că implementarea acestei directive priveşte modificarea Codului Fiscal, nu o nouă lege care să impoziteze deosebit multinaţionalele".
Dan Schwartz consideră că proiectul legislativ iniţiat de parlamentarii noştri reprezintă o încercare "directă, abruptă", de implementare a unei directive europene, "fără să se judece efectiv implicaţiile unei astfel de implementări": "Legea, dacă va ieşi aşa, va intra în contradicţie cu Codul fiscal, iar implementarea în necunoştinţă de cauză ar putea avea un impact negativ asupra întregului mediu de afaceri. Dacă business-ul multinaţionalelor va fi afectat printr-o impozitare diferită, atunci va fi afectată şi activitatea lanţurilor create în jurul acestor companii internaţionale".
Domnia sa consideră că, printre altele, legea va implica unele costuri de conformare a companiilor, dar şi creşterea unor preţuri în segmentul produselor şi serviciilor furnizate în ţara noastră, astfel încât impactul va fi asupra consumatorului şi a mediului de afaceri.
"Preluarea directivei fără ca inspectorii fiscali să fie şcoliţi va conduce la probleme majore şi din punct de vedere al inspecţiei fiscale", consideră domnul Schwartz, apreciind că şi în noile condiţii vor fi multe companii care vor găsi metode să-şi maximizeze profitul şi să-şi minimizeze povara fiscală.
Ca efect pozitiv, există posibilitatea creşterii taxelor, spune expertul, care se întreabă, însă, cum vor fi colectate acestea, având în vedere că nici în prezent nu reuşim să colectăm toate taxele şi impozitele.
Reprezentantul RSM ne-a precizat: "Problema principală care a apărut la nivelul CE nu este în zona politicii fiscale, ci în zona politicilor de protecţie a concurenţei. Din punctul meu de vedere, multinaţionalele pot exporta profitul în măsura în care nu încalcă legea. Dacă legislaţia le permite acest lucru, ce le putem reproşa? În plus, România are o lege în domeniul preţurilor de transfer bine pusă la punct. Mai putem spune că nimeni nu le împiedică pe societăţile româneşti să desfăşoare activităţi de business în restul UE - să zicem în Cipru -, cu profitul obţinut în România. Doar că acestea nu sunt obişnuite să lucreze la nivel internaţional, fiind puse într-o situaţie de inferioritate în faţa multinaţionalelor, care ştiu cum să acţioneze fără să facă abuz de lege".
Domnia sa mai subliniază că multinaţionalele nu pot fi atrase să investească în România atâta vreme cât nu au condiţii de profitabilitate.
• Cîţu: "Proiectul de lege nu este împotriva multinaţionalelor"
Această lege nu are nicio legătură cu nivelul cotei de impozitare a profitului, care rămâne 16%, menţionează analistul economic Florin Cîţu, explicând că iniţiativa nu reglementează această cotă unică de impozit, ci încearcă să limiteze transferul de cheltuieli dintr-o zonă în alta.
Domnia sa ne-a explicat: "Directiva nu spune că nu poţi deduce cheltuielile, ci că o să fie un maxim de deducere, astfel încât, chiar dacă va fi aplicată în această formă, tot nu se va ajunge la cota de 16% pentru multinaţionale - care este nivelul achitat de celelalte companii. Aşadar, proiectul de lege nu este împotriva multinaţionalelor, ci este un mod de a echilibra lucrurile în rândul companiilor multinaţionale şi a celor româneşti".
În opinia economistului, firmele străine ar trebui să susţină această directivă, pentru că, dacă vor fi obligate să-şi investească profiturile la noi, atunci vor putea să ceară şi realizarea infrastructurii necesare, pe care ţara noastră nu o are. Companiile străine ar avea o putere foarte mare dacă ar fi transpusă această directivă şi la noi. Oricum, abuzuri vor exista în continuare, dar companiile vor fi responsabilizate".
• Deputatul Zamfir: "Această lege este una dreaptă"
Deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, unul din semnatarii iniţiativei legislative, ne-a spus, la rândul său, că proiectul de lege este o măsură de care avem nevoie cât mai rapid, "pentru că trebuie să acoperim golul creat de eliminarea recentă a celor 102 taxe nefiscale". Domnia sa ne-a declarat: "Nu este o iniţiativă pripită, pentru că nu mai trebuie să aşteptăm încă doi ani de la termenul limită de transpunere, aşa cum facem de obicei. Trebuie să oprim cât mai repede drenarea profiturilor către paradisurile fiscale prin off-shore-uri. Fiecare lună care trece înseamnă pierderi imense pentru stat. Conform ANAF, în 2015 au fost 3.500 de companii care au făcut afaceri prin off-shore de 48 de miliarde euro, adică 20% din cifra de afaceri a companiilor din România. Trebuie să ne gândim câte credite au vândut băncile - performante şi neperformante. Evident că va veni Guvernul să completeze proiectul nostru, cu aspectele tehnice, iniţiativa urmează să intre la comisii în dezbatere şi, dacă nu în acest mandat, atunci în mandatul următor trebuie să o adoptăm".
Domnul Zamfir şi-a exprimat speranţa ca săptămâna aceasta proiectul de lege să intre în dezbatere în comisiile de specialitate din Senat.
Deputatul a scris, pe pagina sa de Facebook: "Vreau să vă asigur că, aşa cum am făcut în cazul Legii dării în plată şi în cazul Legii conversiei, voi pune la bătaie tot ce am mai bun în mine: energie, forţă, suflet! Mai ales că este o lege despre care cred foarte tare că trebuie votată cât mai repede, în primul rând pentru că este o lege dreaptă! Este drept ca cei care fac profiturile în România să plătească impozit în România! Nu este o lege împotriva corporaţiilor internaţionale, este o lege care nu le mai permite acestora şi băncilor să-şi transfere profiturile prin intermediul firmelor off-shore în paradisuri fiscale. Nu se schimbă cota de impozitare de 16%, nici impozitul pe dividende de 5%, nu se diminuează în vreun fel profiturile, vrem doar să asigurăm un echilibru între firmele româneşti care plătesc impozitele aici şi cei care le transferă în afara ţării".
Expunerea de motive a proiectului de lege precizează, printre altele: "Propunerea legislativă îşi doreşte să garanteze faptul că impozitele sunt plătite acolo unde sunt generate profiturile şi unde este creată valoarea. (...) Prezenta lege va proteja mediul de afaceri din România de eventuale politici fiscale destabilizatoare care ar putea să apară în cadrul pieţei interne. Momentan, în mediul de afaceri din România există un dezechilibru care afectează competitivitatea şi dezvoltarea pieţei interne. În timp ce unii întreprinzători plătesc 16% impozit pe profit, unele companii cu activitate în mai multe state îşi trimit profitul, înregistrat în România, în state terţe din această lume, inclusiv prin intermediul offshore-urilor. Întâlnim de multe ori companii care activează în România şi care ajung la profit zero, tocmai ca să evite să plătească taxe şi impozite în România".
Iniţiatorii estimează că statul român poate câştiga de până la patru ori mai mulţi bani dacă va încasa impozitul pe profit al companiilor cu activităţi în mai multe state şi care obţin profituri în ţara noastră. Aceştia apreciază că legea nu reprezintă un impediment pentru investitorii străini de la noi, ci va stabili un echilibru în mediul de afaceri.
Proiectul transpune Directiva UE 2016/1164, adoptată de Consiliul UE în 12 iulie.
Această directivă subliniază că, "în efortul de a-şi reduce obligaţiile fiscale globale, grupurile de societăţi au recurs din ce în ce mai mult la erodarea bazei impozabile şi la transferul profiturilor (BEPS)".
Consultantul Ionel Blănculescu ne-a explicat, recent, într-un interviu, de ce s-a ajuns la această Directiva Europeană: "În timpul crizei globale s-a observat că statele nu mai dispun de bani din cauza programării fiscale agresive, ceea ce însemnă că BEPS depăşeşte anumite limite la nivelul companiilor, transferă profiturile spre zonele off shore. BEPS este o practică de erodare a bazei impozabile care funcţioneză în toate statele. În cadrul BEPS, avem de-a face cu sume foarte mari care nu mai sunt supuse impozitării, iar iniţiativa OCDE vine împotriva acestei stări. (...) De exemplu, firmele se împrumută în cadrul propriilor grupuri şi în loc să impozităm un profit de trei milioane de euro, impozităm 1000 de euro, pentru că restul reprezintă dobânzi gigante la împrumuturile achitate. De asemenea, există şi alte elemente - contracte de consultanţă, de marketing, procedura preţului de trasfer, pe care o regăsim la impozitarea la ieşire etc. Preţurile de transfer, care reprezintă o componentă importantă a acestui aspect, nu fac altceva decât - fie pe export, fie pe import - să realizeze saltul de preţ".
Ionel Blănculescu ne-a spus că, în 2008 - anul de boom economic al României - a fost înregistrată o cifră totală de afaceri de 260 de miliarde de euro, precizând: "Dacă noi impozitam această cifră de afaceri cu cel puţin 3%, atunci am fi avut încasări de 7,8 miliarde euro, faţă de 0,9 miliarde euro - nivelul încasărilor din impozite aferent acelui an. Am fi avut de opt ori mai mult la bugetul de stat. Dacă am fi avut o rată a profitului de 10%, o cifră de afaceri de 260 de miliarde de euro ar fi însemnat un profit de 26 miliarde euro, care, impozitat cu 16%, ne-ar fi adus încasări la buget de 4 miliarde euro. La momentul acesta, statul câştigă de patru ori mai puţin decât ar putea să încaseze din impozitul pe profitul companiilor. Situaţia este similară şi în alte ţări, acesta fiind şi motivul pentru care a fost dată directiva".
În aceste condiţii, Daniel Zamfir susţine că iniţiativa legislativă a grupului de deputaţi PNL este foarte serioasă şi justificată şi că va aduce mulţi bani la buget.
1. Pt Specialisti
(mesaj trimis de anonim în data de 07.11.2016, 05:49)
De ce multinationala lucreaza pe sediu cu sucursala? Sediu are un cui, j sucursala altele. Sucursala angajati, activitate 0 dar consuma curent. Anaf ai verificat multinationala cu profit 0-2% ? Aceea a primit si ajutor de stat.
Tribunal comercial de acord.
Un judecator care are 47 de dosare pana la 12, o jumatate de si e prea mult!
Ce e rau ca nici nu pedepsesc multinationala, amenda 200 ron/clauza abuziva demonstrata. Eu as da 100 000 euro/clauza abuziva.
2. Robin Hood in cucu gol
(mesaj trimis de Dyogene în data de 07.11.2016, 09:30)
Pe principiul luam de la bogatii care oricum nu voteaza si dam la saracii care ne voteaza. Sa vedem ce ne-om face daca ne pleaca bogatii si ramane imparatul in popo gol. Dam vina pe Soros, poate mai tine figura macar vreo 4 ani :)
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.11.2016, 14:54)
Săracii optează pentru una dintre paiațele finanțate de mafie.
3. atentie
(mesaj trimis de constantin în data de 07.11.2016, 09:49)
Atentie ca iarasi iese Isarescu sa avertizezr cu apocalipse si riscuri sistemice severe si loby-ul bnr pt impiedicarea aplicarii acestei legi si amanarea pana in 2070 pt ca noi suntem prosti si nu stim cum iar el ne indruma ca pe niste oi in colaps financiar !!
Si nimeni nu ii face nimic cavde ,are superimunitate si [Fragment eliminat, conform regulamentului] pe tara si romani !