CORECŢIA APLICATĂ DE UE PENTRU NERESPECTAREA VALORILOR EUROPENE Propunere pentru restricţionarea accesului la fondurile europene

Ţările care nu respectă prevederile pe care şi le-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană şi care fac "rabat" de la valorile statului de drept riscă să nu mai aibă acces la fondurile europene, potrivit unei Rezoluţii a Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European (PE).

Dacă membrii Parlamentului European vor vota, în sesiunea 24-27 februarie, adoptarea actului normativ, atunci Comisia Europeană va trebui să pună în practică un nou sistem de monitorizare ca să poată controla respectarea de către toate statele membre a valorilor europene şi a criteriilor de aderare, se arată în respectivul document.

Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta, ne-a declarat, ieri, că rezoluţia comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European nu reprezintă altceva decât o măsură populistă, utilizată drept vehicul de campanie, înainte de alegerile pentru PE.

Domnia sa ne-a explicat: "Statul de drept este un concept destul de greu de definit, astfel încât este dificil ca un organism, fie el şi internaţional, să poată arăta, cu exactitate, care dintre valorile sale inerente au fost încălcate. De altfel, nu este întâia oară când o astfel de idee este scoasă la înaintare, mai cu seamă în preajma alegerilor pentru europarlamentare".

Noul mecanism pentru vegherea respectării Criteriilor de la Copenhaga ar trebui să definească indicatorii, să elaboreze recomandări şi să impună penalităţi precum îngheţarea fondurilor europene pentru ţările care nu respectă aceste recomandări.

Totodată, o altă prevedere a rezoluţiei care urmează să fie votată de către PE vizează modificarea tratatelor europene, precum şi revizuirea articolului 7 (care se referă la constatarea existenţei unui risc clar de încălcare a valorilor europene). Scopul revizuirii acestui articol este separarea clară a stadiului de "risc" de cel de "încălcare". Parlamentarii europeni au mai propus şi crearea unei comisii speciale (Comisia Copenhaga), care să apere valorile europene pe termen lung. Membrii comisiei ar urma să fie aleşi din rândul experţilor independenţi în drepturile fundamentale.

"Este timpul ca UE sa pună în practică mecanisme care să asigure corecta aplicare a valorilor europene şi a criteriilor de la Copenhaga, care să rămână valide şi după intrarea în UE. Instrumente de monitorizare şi sancţionare trebuie să fie create în acest sens, implicând instituţii ale UE, statelor membre şi corpuri de experţi precum Agenţia pentru Drepturi Fundamentale şi Consiliul Europei", a declarat Louis Michelle, membrul belgian al grupului ALDE (liberali).

De asemenea, Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European mai militează şi pentru impunerea secularismului, definit ca separarea strictă între politic şi autorităţile religioase, precum şi imparţialitatea statului, văzute ca "cea mai bună modalitate de a asigura echilibrul între religii şi între credincioşi şi necredincioşi".

Iniţiativa parlamentarilor europeni are loc la scurt timp după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat că recentele acţiuni ale Guvernului, calificate drept abateri de la principiile statului de drept" pot genera un mare deserviciu ţării noastre. "Dacă intra în vigoare modificările la Codul Penal şi Legea Amnistiei şi graţierii, ţara noastră ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav", a precizat, la finalul anului trecut, Traian Băsescu.

Dacă la categoria "stat de drept" ţara noastră nu excelează, nici la capitolul fonduri europene lucrurile nu merg "ca unse".

Recent, experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată.

Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.