Ţara noastră are de cheltuit opt miliarde de euro din fonduri europene, în 2015, a declarat, ieri, comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, cu ocazia prezentării planului de investiţii al Comisiei Europene.
Domnia sa a precizat că avem probleme cu absorţia fondurilor europene şi trebuie să luăm măsuri pentru eficientizarea acestui proces.
Cunoscut ca "planul de investiţii al lui Juncker", planul prevede atragerea unor investiţii de 315 miliarde de euro în economia europeană, în următorii trei ani, iniţiativa fiind adoptată la sfârşitul lunii trecute de Comisia Europeană (CE).
Totodată, planul a fost prezentat, în premieră, în ţara noastră, de către Jyrki Katainen, vicepreşedintele CE, care a declarat că toată Europa duce lipsă de investiţii viabile, care să relanseze economia: "Am reuşit să creăm acest plan (n.r. de investiţii) care va duce Europa într-o direcţie pozitivă, prin încurajarea investiţiilor publice şi private".
În opinia domniei sale, există nevoia de investiţii în sectorul energetic şi în special în energiile regenerabile, dar, în acelaşi timp, trebuie să fie maximizată influenţa sectorului privat în crearea de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene.
Jyrki Katainen a subliniat că planul va schimba mediul de afaceri, care va deveni mai favorabil pentru IMM-uri, dar şi pentru companiile cu capitalizare medie. Potrivit estimărilor CE, planul de investiţii va aduce la PIB-ul Uniunii Europene între 330 şi 410 miliarde de euro şi va crea până la 1,3 milioane de locuri de muncă în următorii trei ani.
Instituţia europeană arată că planul este necesar, ţinând cont că nivelul investiţiilor din UE a scăzut cu aproximativ 15% faţă de perioada sa de vârf din 2007, ca urmare a crizei economice şi financiare.
Planul se bazează pe înfiinţarea Fondului European pentru Investiţii Strategice (FEIS), un parteneriat al CE cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), pentru finanţarea proiectelor mai riscante decât cele care sunt susţinute de obicei de bancă.
Vicepreşedintele Comisiei a explicat că BEI trebuie să-şi menţină ratingul AAA, iar Fondul să îşi asume mai mult risc: "Proiecte mai riscante înseamnă să creditezi IMM în diverse ţări, investiţii prin participaţii directe în IMM, precum şi investiţii şi creditare pentru proiecte de infrastructură în ţările considerate riscante".
• FEIS ar putea fi operaţional până la jumătatea anului viitor
Fondul European pentru Investiţii Strategice va fi alimentat cu 16 miliarde de euro din bugetul UE, jumătate din sumă fiind constituită din resurse bugetare existente, la care vor fi adăugaţi 5 miliarde de euro de la BEI, potrivit sursei citate.
Jyrki Katainen estimează că Fondul ar putea atinge un efect multiplicator de 1 la 15 în investiţii reale în economie, având în vedere că va oferi o capacitate iniţială de asumare a riscurilor care îi va permite să furnizeze fonduri suplimentare pentru atragerea investitorilor.
Planul de investiţii urmează să fie discutat pentru aprobare în Consiliul European din 18-19 decembrie 2014, iar Comisia Europeană solicită Parlamentului să adopte rapid măsurile legislative necesare, astfel încât Fondul European pentru Investiţii Strategice să devină operaţional până în luna iunie 2015.
Deşi planul de investiţii propus de preşedintele CE Jean-Claude Juncker a fost criticat de unele ţări europene, aproape 2.000 de proiecte cu o valoare totală de 1.300 miliarde de euro fiind deja înscrise pentru finanţare prin acest plan, potrivit AFP. Totuşi, comisarul european Pierre Moscovici a declarat, recent, că planul Juncker riscă să devină victima propriului succes, întrucât a atras deja o mulţime de proiecte ce depăşesc capacitatea de finanţare a Uniunii Europene.
Pe plan local, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism (DIMMMAT) a propus Comisiei Europene (CE) un program multianual pentru micro-industrializare, având un buget de 250 milioane de euro pentru perioada 2015-2017, conform unui comunicat trimis redacţiei. Propunerea a fost trimisă după ce Comisia a solicitat propuneri pentru planul de investiţii privind programe pentru stimularea investiţiilor în economia românească, conform sursei citate.
Programul propus de DIMMMAT are în vedere implementarea unei scheme de minimis pentru susţinerea a circa 830 IMM-uri pe an, printr-o subvenţie de maximum 100.000 euro, precum şi crearea a aproximativ 2.500 locuri de muncă anual.