English
Reporter: În urma delegaţiei condusă de dumneavoastră la Moscova, se întrevede încheierea unor contracte cu agenţiile ruseşti pentru a aduce mai mulţi turişti ruşi în ţara noastră?
Corina Martin: În momentul în care preşedintele Putin a suspendat zborurile charter care duceau turiştii ruşi către Egipt şi Turcia, Israelul a reacţionat imediat. A transmis către turoperatorii ruşi o campanie şi un mesaj foarte clar: Israelul oferă 45 de euro/ turist rus către turoperatorii din Rusia, dacă aceste agenţii vor aduce turişti ruşi în Israel.
Când am văzut această ştire, ca om de turist, mi-am dat seama că avem o mare oportunitate acum pentru a încerca să atragem atenţia şi să începem să aducem turişti ruşi, în sfârşit, în România. Atunci am dat un comunicat de presă în numele FAPT şi am solicitat ANT să lanseze imediat o campanie de promovare în Rusia. Din păcate, timp de peste o lună, nu s-a întâmplat ceva concret. Am continuat să solicităm această campanie şi am anunţat că reprezentanţi ai FAPT şi Asociaţiei Litoral-Delta Dunării vor merge la Moscova pentru a iniţia acţiuni de promovare.
Delegaţia ANT în Moscova s-a anunţat foarte târziu, când noi aveam deja întâlniri stabilite pentru a discuta cu turoperatori ruşi care au fost interesaţi. Ni s-a părut normal să ne continuăm demersul. Dar considerăm important faptul că au existat, practice, două delegaţii , care însă au avut un singur scop la Moscova - să promoveze, în premieră, turismul românesc!
Delegaţia noastră a reprezentat acolo FAPT şi Asociaţia Litoral-Delta Dunării pentru că Litoralul şi Delta intră în atenţia turoperatorilor ruşi în mod special, pentru că ei au pierdut destinaţii de litoral - Turcia şi Egipt. Ne-am dus acolo să discutăm cu reprezentanţii ATOR ( ANAT Rusia), cu ambasadorul României - pentru a verifica procedura de acordare a vizelor pentru turiştii ruşi care doresc să vină în România, ne-am întâlnit cu agenţiile de turism pe care le-am selectat în funcţie de vânzările lor. Am întrebat de ce nu vând România, ce anume îi face să nu ia în considerare ţara noastră şi ce i-ar face să ia în calcul destinaţiile româneşti.
Din toate discuţiile a reieşit aceeaşi constatare: nu am făcut promovare, am lipsit 25 de ani din orice campanii de promovare derulate în Rusia, nu am convins, până acum, că ne dorim turişti ruşi. Eram mereu întrebaţi ce putem oferi ca programe şi pachete atractive. În ultima zi de întâlniri am discutat cu o agenţie care vinde turiştilor ruşi litoralul românesc, in partea de sud, dar cu zbor pe Varna. Această agenţie ne-a întrebat cu ce oferte venim ca să fim mai atractivi şi mai convenabili ca tarife decât Bulgaria, unde ei au multe chartere pe săptămână. I-am întrebat dacă ştiu că noi, Asociaţia Litoral - Delta Dunăriii, avem de 9 ani în derulare programul "Litoralul pentru toţi", cu tarife mai mici faţă de Bulgaria. Nu cunoaşteau acest program şi aceasta este o consecinţă a absenţei promovării.... Am răspuns atunci că vom discuta cu hotelierii din România la întoarcere şi am putea încerca să oferim turiştilor ruşi o variantă care să se cheme "Litoralul pentru ruşi" şi "Delta Dunării pentru ruşi". Am dat, ca propunere, aceleaşi tarife de care se bucură turiştii români, dar numai pentru luna mai şi septembrie, lăsând astfel hotelierilor posibilitatea să-şi onoreze celelalte contracte. Trebuie să recunoaştem că, în mai şi septembrie, hotelurile de la malul mării au un grad de ocupare foarte mic şi au nevoie de turişti.
Avem deja semnale de interes real din partea hotelierilor de pe Litoral şi din Deltă, dar ne-am concentrat întâi pe a comunica către hotelieri ceea ce am făcut acolo. Avem primele 9 hoteluri înscrise în programul "Litoralul pentru ruşi". Acestea au fost de acord să ia în calcul 10 sau 15 euro de persoană pe noapte, cazare, fără mic dejun inclus. Este clar că turiştii ruşi vor consuma şi vor cheltui pentru masă, băuturi, atracţii, shopping. Ei sunt foarte buni consumatori şi de aceea toate ţările din jurul nostru şi-i doresc. Turoperatorii ruşi aşteaptă ca noi să venim la Târgul de Turism de la Moscova. Ne bucurăm că săptămâna trecută s-a anunţat oficial că ANT va participa la Târgul de Turism de la Moscova. Noi am cerut în mod expres acest lucru, vom merge acolo alături de asociaţiile noastre de promovare. Desigur, este nevoie de promovare la nivel naţional, nu pot face asociaţiile ceea ce ar trebui să facă statul român.
Bulgaria a anunţat imediat o campanie de promovare de 2 milioane de euro pentru piaţa Rusiei. Au înfiinţat în trei zile un call-center în limba rusă pentru ca orice turist rus care sună să primească informaţii despre staţiunile de pe litoralul bulgăresc, iar ministrul de turism al Bulgariei a anunţat că vor ieşi cu tarife şi mai atractive, decât noi , probabil. Este nevoie de un răspuns mult mai consistent şi din partea noastră. Continuăm să ne pregătim cu materiale în limba rusă pentru Târgul de la Moscova.
Delegaţia noastră de la Moscova a prezentat agenţiilor cu care ne-am întâlnit filmul oficial Mamaia în limba rusă. Să fii prezent la Târg, să vii cu materiale de informare pe care să le şi ai apoi în destinaţie, pentru că ei vor căuta apoi aceste materiale de informare în limba rusă, nu în engleză, nu în română, desigur, şi să organizezi infotripuri pentru ca ei să poată cunoaşte destinaţia - acestea sunt elementele cele mai importante.
Noi, Asociaţia Litoral- Delta Dunării, am anunţat deja că vom organiza un infotrip pentru piaţa rusă, iar la adunarea generală a Federaţiei , şi alte Asociaţii de Promovare, de exemplu Oradea, şi-au anunţat intenţia de a organiza, de asemenea, infotripuri. Este o condiţie esenţială! Dacă nu îi aducem să vadă ce avem de oferit, nu putem fi convingători dintr-o simplă întâlnire şi o vizită la ambasadă sau la o agenţie de turism din Moscova.
Reporter: Suntem pregătiţi să facem faţă mai multor cereri din partea turiştilor străini? Reuşim să ne ridicăm la standarde internaţionale, în ceea ce priveşte calitatea serviciilor?
Corina Martin: Sigur, nu avem resorturile din Antalya, dar asta ştiu şi turoperatorii ruşi acum. Noi vom ieşi cu ceea ce avem. S-au dezvoltat foarte mult serviciile turistice pe Litoral şi în Delta Dunării, în ultimii ani.
S-a triplat numărul de hoteluri all-inclusive pe litoralul românesc, şi aceasta, în mod sigur, are legătură directă şi cu investiţiile şi eforturile pe care le facem la Asociaţia Litoral - Delta Dunării, pentru că suntem o organizaţie care produce imagine şi aduce promovare şi încredere investitorilor în turism, care decid astfel să investeasca şi mai mult aici. Este normal ca operatorii privaţi să-şi dorească să aibă mai mulţi turişti, să investească în asta şi să upgradeze calitatea serviciilor pe care le oferă, iar noi îi susţinem prin promovare şi evenimente.
Reporter: Care sunt principalele motive pentru care turiştii străini vin în România?
Corina Martin: Când vorbim de Delta Dunării, nu este un secret. Aici este paradisul păsărilor, tărâmul liniştii, o destinaţie unică în Europa. Când mergem la Târgul de Turism de la Berlin, nu suntem întrebaţi de Litoral, ci de Delta Dunării. Turiştii nemţi care ne vizitează la stand ştiu câte ceva despre Deltă, mult prea puţin însă despre Litoral... Delta are un brand pentru care nu trebuie să cheltuim mult pentru a-l promova, dar trebuie să facem asta consistent şi inteligent.
Despre Litoral vorbim ca destinaţie de soare, plajă şi distracţie. La deschiderea târgului de turism, la standul nostru, am lansat calendarul de evenimente pentru această vară. Agenţiile de turism ştiu că atunci când trebuie să vândă o staţiune vie, animată, atractivă vorbim de Mamaia, dacă au cerere pentru SPA sau wellness, atunci vorbim de Eforie sau Techirghiol, iar pentru vacanţele verzi, mai liniştite , avem staţiunile din Sudul Litoralului. Acestea sunt segmentele de promovare pentru Litoral şi Delta Dunării.
Reporter: Poate fi afectat turismul din Delta Dunării de procedura de reorganizare a portului Tulcea?
Corina Martin: Depinde cum va fi făcută. Noi ne-am implicat mult. Pe 4 martie am avut o întâlnire, la Tulcea, aşa cum am solicitat noi, şi nu la Galaţi, de unde este administrat portul. Dacă nu am fi intervenit, sigur că era posibil ca, din păcate, felul în care se scoteau la licitaţie danele portuare să afecteze turismul din Delta Dunării, pentru că nu erau luate în calcul priorităţile turismului de aici. La fel s-a întâmplat şi cu plajele noastre, din cauza licitaţiei care a alocat toate plajele către firme care nu aveau legătură cu turismul şi interesul turistic era neglijat.
Nu vrem să se întâmple la fel cu portul Tulcea, unde danele portuare trebuie administrate şi închiriate, ţinând cont de interesele turismului - cu navele de croazieră care vin în portul Tulcea, pe Dunăre, dar şi pentru operatorii de structuri de cazare şi agrement din Deltă. Navele de croaziera trebuie să aibă dane cu servicii si facilităţi specifice, dar, în acelaşi timp, trebuie să organizăm danele pentru plecarea turiştilor către Deltă. Portul Tulcea este poarta de îmbarcare pentru a ajunge la resorturile din Delta Dunării. Nu ne este indiferent pe mâna cui ajung aceste dane portuare. Nu am vrea ca aceia care deţin resorturi, locaţii turistice în Deltă să ajungă să plătească subchirie, către cei care de fapt au licitat şi au obţinut aceste dane - fără a avea un scop turistic în sine. Am solicitat chiar într-o nouă adresă către Primul Ministru revocarea ordinului ministrului transporturilor şi reorganizarea acestui ordin de ministru cu consultarea noastră.
Reporter: Cum vedeţi evoluţia turismului în România?
Corina Martin: În primul rând, numărul turiştilor români care aleg destinaţiile autohtone pentru vacanţe este în creştere.
Din păcate, la finalul anului trecut, au avut loc evenimente tragice în vestul Europei. Acestea au descurajat turiştii români să mai plece în ţările din acea regiune, ei au ales mai mult destinaţiile locale. Acum este momentul în care trebuie să facem echipă cu toţii, autorităţile locale şi centrale, alături de hotelieri şi operatorii privaţi din turismul local, împreună cu Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi organizaţiile hoteliere şi să reuşim să lansăm campanii de promovare, să ne creăm bugete, pentru că promovarea înseamnă bani. Trebuie să fim conştienţi de asta şi să reuşim să atragem atenţia către destinaţiile din România atât pentru români, cât şi pentru turiştii străini.
Reporter: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă turismul?
Corina Martin: Din păcate, stăm insuficient de bine la capitolul promovare. Avem o ţară fantastic de frumoasă şi asta o spun mai ales turiştii străini care ne vizitează. Dacă ne uităm pe feedback-urile lor, fie că vorbim de turiştii care ajung în portul Constanţa pe navele de croazieră sau cei care vin în sejur sau în circuite în România, acestea sunt foarte bune. De multe ori, ei ne văd mai bine decât ne vedem noi.
Dacă România ar avea buget alocat campaniilor de promovare în ţările care ne interesează, ar fi foarte important. Trebuie să ne concentrăm pe câteva pieţe ţintă. Strategia de brand turistic a identificat 11 ţări cu potenţial de a ne trimite turişti. Suntem pe un trend bun acum, România este o ţară sigură şi cred că trebuie să facem din asta un mesaj extrem de puternic în promovare.
Trebuie să investim şi în infrastructură mai mult. Este esenţial să avem într-adevăr o viziune realistă de promovare, pe o strategie coerentă, care să vizeze mai mulţi ani, în care să definim foarte clar ce ne propunem să facem cu turismul românesc, spre ce ţări ne îndreptăm atenţia şi ce să dezvoltăm ca produse turistice. Din păcate, de fiecare dată când se schimbă un Guvern, se schimbă şi conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). De multe ori, conducerile la nivelul administraţiei turismului sunt numite politic. Avem nevoie de o strategie a turismului care să fie asumată de către industrie, la care să participăm şi noi, specialiştii din domeniu, şi să fie urmată pe mai mulţi ani, indiferent cine vine la conducerea ANT sau ce culoare politică are Guvernul într-un an sau altul. Toţi colegii mei, cei care reprezentăm la un anumit nivel industria, suntem dezamăgiţi de această lipsă de continuitate.
Avem nevoie de o Organizaţie Română de Turism, asta este ceea ce reclamăm în ultimii ani. Noi, FAPT, considerăm că acesta este marele pas spre reformă în turismul românesc. În judeţele din România în care reprezentăm destinaţii turistice ne-am organizat în asociaţii, lucrăm în parteneriat public-privat. Dar toate aceste asociaţii au propria strategie, şi-au stabilit fiecare ce anume promovează, însă, din păcate, nu există centralizare la nivel naţional, coerenţă între aceste viziuni, tocmai pentru că deciziile se iau numai la nivelul ANT-ului. Nu există o echipă reală care să lucreze între centru şi regiunile turistice. Noi considerăm că promovarea României nu mai trebuie făcută de către ANT, ci trebuie să treacă, aşa cum se întâmplă în foarte multe ţări din jurul nostru, la un parteneriat public-privat. Aşa cum suntem noi organizaţi în ţară, la fel trebuie construită Organizaţia Română de Turism. Acest lucru ar însemna că bugetele pentru promovarea ţării nu ar mai fi utilizate numai prin decizia ANT, ci la aceeaşi masă cu toţi cei care contribuim şi suntem implicaţi în turism.
Statul nu face o promovare corentă şi eficientă, vă dau un exemplu. În ultimii ani s-au pierdut 30 de milioane de euro, bani europeni, tocmai pentru că nu au putut fi organizate licitaţiile pentru promovarea destinaţiilor româneşti. Aceşti bani erau extrem de importanţi pentru promovare. Noi în judeţul Constanţa, sau în Bucovina, în Oradea sau în Sibiu, ne străduim să ne atragem bugete pentru a promova ceea ce avem local.
ANT, la nivel central, nu are buget de promovare, nici acum 10 ani nu a avut, nici acum 5 ani şi nu are nici acum, ori noi nu mai avem timp de aşteptat. Aşa am ajuns să introducem taxa de promovare la Mamaia acum trei ani, iar modelul nostru a ajuns şi la Asociaţia Oradea în noiembrie anul trecut şi în decembrie la Asociaţia Bucureşti. Local, contribuim noi cu bani, agenţii economici. Toţi cei care au afaceri în staţiunea Mamaia, de exemplu, plătesc taxa de promovare, pentru că altfel nu putem face o imagine, evenimente şi promovare staţiunii.
Primăria Constanţa o colectează şi o alocă Asociaţiei de Promovare Litoral-Delta Dunării, cea care îi reuneşte pe toţi. Primăria este membră în asociaţie, are drept de vot la cheltuirea acestor bani, dar noi, specialiştii, suntem cei care dictăm, să spunem aşa. De aceea avem o campanie coerentă de trei ani, care se numeşte Mamaia Style. Am început să ne permitem să mergem la târgurile de turism internaţionale, am început să avem propriile conferinţe de presă la Bruxelles, la Haga, la Nicosia, la Moscova, la Varşovia sau la Atena.
Pentru prima dată am început să ne facem materiale de promovare, nu am avut de foarte mulţi ani nici un fel de materiale de promovare, pentru că bugetul ANT nu acoperea şi Litoralul, această destinaţie nefiind inclusă între cele 6 poduse reprezentative ale brandului turistic al României. Am reuşit să atragem curse şi companii aeriene noi către aeroportul Constanţa. În urmă cu 6 ani, nu mai zbura absolut nimic pe acest aeroport. Numai anul trecut am adus trei rute noi şi două companii aeriene noi, plus prezenţa Turkish Airlines. Toate acestea au însemnat bani şi bugete de promovare. Asta spune foarte mult despre felul în care a fost administrat până acum turismul la nivel central. Este ceea ce încercăm să suplinim prin asociaţiile de promovare.
Reporter: În momentul de faţă, putem vorbi de ţara noastră ca fiind o destinaţie turistică de interes la nivel mondial?
Corina Martin: Depinde pentru cine şi depinde în ce măsură. În unele ţări am început să ne vedem mai mult, de exemplu în Israel, care a devenit principala ţară care ne trimite turişti. Există acolo câţiva turoperatori care au riscat, să spunem aşa, şi au inclus România în produsele lor de vânzare. Anul trecut, pentru că un turoperator s-a angajat şi ne-a convins că vine cu două zboruri charter pe săptămână către Mamaia, noi am investit într-o campanie de publicitate pe posturile de radio de acolo. Acest proiect s-a dovedit a fi unul de succes, am investit aproape 30.000 de euro în total. Am participat pentru prima dată la Târgul de la Tel Aviv cu un show Mamaia Style. Asta a făcut ca vacanţele la Mamaia să se vândă pe acel zbor cu două sosiri pe săptămână, timp de 7 săptămâni. Gradul de ocupare al charterului a fost de 98%, vorbim de 4000 de turişti, anul trecut, când nimeni nu ar fi crezut că turiştii israelieni pleacă de la o destinaţie în care au şi mare, spre o altă zonă la mare.
Anul acesta, putem vorbi deja de trei zboruri pe săptămână, timp de 12 săptămâni şi aproape o dublare a numărului de turişti, de la 4000, la 7000 de israelieni. Din nou ni s-a solicitat să investim în publicitate şi este normal să venim să susţinem eforturile turoperatorului israelian. Dacă în mass-media din Israel ar exista o campanie publicitară cu România, finanţată de ANT, nu mai era necesar să venim noi să plătim o astfel de campanie, din banii agenţilor economici. Hotelierii, agenţiile de turism, magazinele, farmaciile, Aqua Park-ul, acvariul, Delfinariul, toţi cei care ne aflăm în staţiunea Mamaia, plătim ca să ne aducem turişti. Sperăm ca de la anul, pentru că a dispărut din Codul Fiscal taxa hotelieră, tot mai multe primării să-şi dea seama că nu mai au bani de promovare şi să-şi introducă, în bugetele lor locale, taxa de promovare pentru staţiunile şi oraşele lor. Astfel, îşi vor crea buget şi vor putea aduce turişti, aşa cum se întâmplă la Oradea, unde va începe să zboare un charter pe săptămână şi va aduce turiştii insraelieni către Oradea şi Băile Felix.
Reporter: Care sunt ţările ţintă în care vă propuneţi să promovaţi România pentru a atrage mai mulţi turişti? Ce acţiuni s-au făcut în acest sens?
Corina Martin: Când vorbim de Litoral, Republica Moldova a intrat foarte mult în atenţia noastră încă de acum 6 ani, când am semnat un protocol oficial între ANAT România şi ANAT Republica Moldova. Ne-am dat seama că avem aceleaşi probleme şi aceleaşi suferinţe când vine vorba de turism. Niciuna dintre ţări nu s-a promovat în ţara celalată, deşi ar fi extrem de uşor şi mult mai ieftin. Orice campanie de promovare acolo ne-ar costa mult mai puţin, fiind în limba română, iar moldovenilor le-ar fi foarte uşor să vină în vacanţă la noi. Prin Asociaţia Litoral, am adus turoperatori, agenţi de turism, jurnalişti şi bloggeri din Republica Moldova. Faptul că i-am invitat, gratuit, să vadă hotelurile, atracţiile, plajele, să-şi dea seama că Litoralul nostru nu este atât de scump şi prost cum credeau ei înainte, a contribuit foarte mult la promovare. Şi în Moldova vom investi într-o campanie de panouri publicitare, ceea ce, din păcate, România nu a făcut. Pe lângă Moldova, mergem cu campanii de promovare în ţările spre care am reuşit să atragem zboruri. De exemplu, anul trecut am atras o cursă Constanţa-Londra. Am mers să facem promovare la târgul de la Londra. Am avut o întâlnire cu operatori de turism şi de evenimente din Marea Britanie care au venit special la Bucureşti, la Târgul de Turism, pentru a se întâlni cu noi. S-au gândit la Mamaia ca o destinaţie nouă pentru ei, după Ibiza şi Palma de Mallorca, pentru a-şi organiza evenimentele. Le-au atras atenţia cluburile de noapte de la noi, hotelurile şi, evident, tarifele mult mai accesibile. Una dintre nişele pe care ei se concentrează o reprezintă petrecerile de burlaci. Vom organiza un infotrip pentru ei, cu sprijinul companiei aeriene care operează zborul între Constanţa şi Londra.
La fel am făcut pentru Milano, după ce Blue Air a introdus zbor către această destinaţie. Am mers să facem promovare la târgul de la Milano şi am adus agenţi de turism şi jurnalişti din Milano ca să viziteze litoralul românesc şi Delta Dunării.
La fel şi pentru Turcia pentru că avem compania aeriană Turkish Airlines prezentă pe aeroportul Constanţa. Este greu să aduci turişti turci la Mamaia, ai concurenţă cu staţiunile lor. Dar Constanţa city-break, produs pe care l-am lansat toamna trecută, s-a dovedit a fi interesant şi atractiv. Pentru Atena şi Nicosia facem la fel, Blue Air a introdus, la cererea noastră, cursa Constanţa - Atena - Larnaca. Astfel, turiştii din Grecia şi Cipru au posibilitatea să descopere Constanţa city-break şi să vină către staţiunile noastre. Ciprioţii merg des la Atena pentru petrecerile de bouzoukia, noi le-am arătat că avem astfel de petreceri la Mamaia cu vedete ale Greciei şi s-au arătat extrem de încântaţi. Iată o altă nişă pe care ne concentrăm.
Unele dintre ţări pot părea prea puţin promiţătoare ca potenţial, dar dacă avem conexiune aeriană, avem de fapt creată accesibilitatea către destinaţie, despre asta este vorba.
Din păcate nu ne ajută Taromul. Noi le-am cerut în fiecare an, mai ales în ultimile luni să introducă zboruri interne care să lege vestul, estul şi nordul ţării de Constanţa. Dacă vor eşua şi mai departe discuţiile cu Tarom, luăm în calcul o colaborare cu companiile low-cost.
Reporter: Care sunt principalele schimbări pe care speraţi că le va aduce 2016 în domeniul turismului?
Corina Martin: Organizaţia Română de Turism. De 6 ani mă aflu în linia întâi, direct şi personal angajată în această luptă, încă de când eram preşedinte ANAT. Această idee apare în Master Planul pentru Turism al României, comandat şi plătit de Guvernul României în anul 2007 şi realizat de Organizaţia Mondială de Turism pentru România. Acolo se precizează ce ar trebui să facă România pentru a se promova mai mult şi mai bine. Din păcate, ANT, sub orice conducere, nu a urmărit, nu a respectat şi nu a implementat Master Planul. Este momentul să facem o reformă în turismul românesc, o cerem în fiecare an. Trebuie să recunoaştem sincer că modelul de promovare de până acum nu a creat succes, nu a adus un număr consistent de turişti şi o creştere a contribuţiei turismului în PIB-ul României.
Continuăm să cerem un Minister al Turismului. În fiecare an Guvernul României răspunde că nu ne permitem să mai organizăm un minister, din păcate. Niciodată nu avem suficientă atenţie şi prioritate pentru turismul românesc şi acest răspuns nu ne mulţumeşte. Cred că România ar trebui să dea un mesaj important în Europa, şi anume că alocăm atenţie turismului din România. Turismul trebuie să devină o industrie strategică şi înfiinţarea unui Minister ar fi un semnal şi un mesaj. Nu ne propunem să avem un aparat administrativ care să însemne multe salarii sau multe posturi ocupate acolo. Ar fi nevoie doar de o structură care să cuprindă în mod clar un ministru al turismului şi un aparat de stat alocat, pentru că ne dorim să facem turism în ţara asta. Dacă totuşi nu vom avea Minister, ANT ar trebui să rămână doar cu autorizarea, clasificarea şi controlul.
Promovarea trebuie să treacă către Organizaţia Română de Turism. Atunci vom putea spune că într-adevăr participăm la decizie, la o strategie pe care noi, industria, să o facem şi să fim lăsaţi să o facem.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
