CORNEL COCA CONSTANTINESCU, ASF: "Educaţia financiară a fost dobândită de multe ori pe baza unor experienţe negative"

Subiectul educaţiei financiare se află în centrul atenţiei autorităţilor de supraveghere şi instituţiilor publice, după analiza cauzelor şi efectelor ultimei crize financiare, constatându-se că în contextul dezvoltării foarte rapide a pieţelor financiare şi a creşterii complexităţii instrumentelor puse la dispoziţia clienţilor de retail, protecţia consumatorului a fost neglijată, cu pierderi financiare semnificative pentru clienţi, a spus Cornel Coca Constantinescu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), ieri, la Iaşi, în cadrul unui eveniment.

Potrivit domniei sale, la nivel european s-a decis elaborarea unor reglementări cu scopul de a îmbunătăţi nivelul de protecţie a consumatorului, care promovează o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte informarea clienţilor şi oferă posibilitatea de comparare mai facilă a produselor.

"Astăzi, educaţia financiară este o componentă a protecţiei consumatorilor din ce în ce mai importantă în contextul tendinţei de transferare a riscurilor de la stat la cetăţeni, cum este cazul pensiilor private, în care riscul de asigurare a unui venit de înlocuire este transferat parţial către cetăţeni", a mai spus domnul Constantinescu, adăugând: "În acest context, nivelul de cunoştinţe ridicat va determina o atitudine pozitivă a consumatorilor şi va impulsiona mediul de business să promoveze instrumentele financiare, care să corespundă din punct de vedere al riscului şi al scopului pe termen lung.

Prin intermediul educaţiei financiare, se contrabalansează asimetria informaţiilor şi se creează posibilitatea dezvoltării unei relaţii echitabile şi echilibrate între consumatori şi instituţii financiare, cu beneficii pentru ambele părţi şi cu efecte de creştere a intermedierii financiare".

Conform domniei sale, lipsa educaţiei financiare vulnerabilizează consumatorii, dar totodată vulnerabilizează şi pieţele financiare, "este un cerc vicios din care trebuie să ieşim, deoarece lipsa capacităţii de analizare a riscului în corelaţie cu preţul conduce la anormalităţi".

În opinia prim-vicepreşedintelui ASF, criteriul preţului cel mai mic în alegerea produselor financiare în detrimentul calităţii este legat şi de nivelul scăzut de cunoştinţe, iar această abordare ajunge să denatureze piaţa şi libera concurenţă pe termen lung, creând blocaje şi disfuncţionalităţi, precum cele existente astăzi în anumite cazuri: "Vă dau exemplul asigurării de răspundere civilă obligatorie.

Oare ar trebui să ne întrebăm dacă există o legătură între situaţia pieţei RCA şi nivelul de cunoştinţe financiare al populaţiei?

Eu cred că da, este o legătură evidentă de cauzalitate.

Preferinţa pentru un stat paternalist în plan economic în condiţiile economiei de piaţă şi evitarea asumării răspunderii personale sau transferul acesteia către toţi ceilalţi reprezintă manifestări ale unui nivel precar de educaţie financiară.

În acelaşi context al produselor obligatorii, aş aminti şi asigurările obligatorii de locuinţe, unde avem un cadru legal funcţional, dar perfectibil, o instituţie solidă care aplică un management prudent şi sănătos, dar gradul de cuprindere în asigurare este de aproximativ 20%, cu toate eforturile considerabile pe care le face PAID şi în ciuda faptului că preţul asigurării, respectiv nivelul primei este foarte scăzut. Din păcate, astăzi această asigurare este percepută de public în mod eronat că fiind un fel de taxă, pentru că discutăm de percepţii... şi nu cunoştinţe.

De ce credeţi că în state precum Germania gradul de penetrare este de 90% în cazul asigurărilor împotriva grindinei şi furtunii şi de 40% împotriva riscurilor de catastrofă naturală, în contextul în care nu există obligativitatea încheierii unei astfel de poliţe? De ce în Franţa , gradul de penetrare a acestui tip de asigurare este de 98% la nivel metropolitan? Ca să dau numai două exemple.

Personal, nu consider că puterea de cumpărare este factorul determinant şi răspunsul la întrebarea de mai sus. La această situaţie contribuie substanţial şi nivelul modest al educaţiei financiare şi percepţiile eronate ale consumatorilor, dar şi nivelul relativ scăzut de informare" .

În opinia sa, reticenţa faţă de piaţă de capital şi percepţia că produsele acestei pieţe se adresează persoanelor cu venituri ridicate sunt tot un efect al necunoaşterii posibilităţilor alternative de investiţii în produse cu risc scăzut, pe fondul randamentelor scăzute aferente depozitelor: "Creşterea stocurilor de disponibilităţi în piaţa bancară, pe fondul unor dobânzi modeste sau chiar negative în alte ţări, în mod paradoxal, nu conduce la migrarea disponibilului de investit către piaţă de capital, prin accesarea de instrumente de investiţii cu randamente superioare, ci continuă să alimenteaze stocurile într-un mod greu de fundamentat economic".

Cornel Coca Constantinescu este de părere că cel mai important lucru este să schimbăm metalităţile şi percepţiile eronate cu privire la piaţa financiară nebancară prin creşterea nivelului de educaţie financiară, în baza unei strategii naţionale, de anvergură, cu implicarea tuturor celor responsabili: "Astăzi constatăm un grad relativ ridicat de auto-mulţumire şi un sentiment de suficienţă la nivelul populaţiei, deşi, în realitate, nivelul este foarte scăzut, situaţie confirmată şi de studiile realizate de OECD. Educaţia financiară a fost dobândită de multe ori pe cale informală, sau prin experienţă directă, câteodată negativă... ca fenomen reactiv la fapte cu impact financiar.

Trebuie dată şansă oamenilor de a învăţa, de a li se dezvolta competenţe, abilităţi, pentru a crea cetăţeni care să îşi cunoască drepturile şi obligaţiile şi care să lucreze la propria bunăstare".

ASF are un program de educaţie financiară, susţinând cursuri în 98 de şcoli din Bucureşti şi din 17 judeţe, adresându-se unui număr de peste 14.700 de elevi.