CREŞTEREA ALERTĂ A INDICELUI CARE DĂ TRENDUL DOBÂNZILOR LA CREDITELE ÎN LEI NU SE OPREŞTE ROBOR la 3 luni a sărit de pragul de 2%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a sărit de pragul psihologic de 2%, ajungând, ieri, la 2,06%, de la valoarea de marţi de 1,92%, conform datelor BNR.

Creşterea accelerată a acestui indice, începută în urmă cu o lună şi jumătate, pare să nu se oprească, ci, dimpotrivă, să-şi continue nestingherită ritmul.

Majorarea ROBOR era inevitabilă, susţin analiştii din piaţă, care au avertizat de mai multă vreme că nu doar la noi dobânzile au început să crească şi că vremea dobânzilor mici a trecut. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a precizat, recent: "Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea. Atât timp cât inflaţia creşte, şi creşte destul de repede (avem 1,8% inflaţie în luna septembrie, faţă de 1,2% în august), va creşte şi indicele ROBOR. De exemplu, estimările noastre pentru sfârşitul anului sunt de 2,4% inflaţie, pentru primul trimestru din 2018 - undeva la peste 3,5% şi peste 4%, pe la jumătatea anului viitor. În aceste condiţii este inevitabil, şi accentuez - inevitabil -, ca dobânzile să nu crească. Dacă vor creşte mai încet sau mai repede, poate fi o discuţie lungă, dar tendinţa de creştere a ROBOR în următoarele trimestre este una inevitabilă".

Dobânzile au crescut deja destul de mult, în piaţă, a atras, recent, atenţia Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, explicând că unul din motivele care au stat la baza exploziei ROBOR a fost colectarea peste aşteptări a ANAF, care a condus la scăderea lichidităţii din piaţă şi, respectiv, la creşterea dobânzii. Mugur Isărescu a precizat: "În momentul în care contul general al Trezoreriei statului este la BNR, banii care ajung în acest cont reprezintă retragere de masă monetară, iar MFP ajunge să aibă în cont şi 20 de miliarde de lei. Noi le-am dat 9 miliarde lei (n.r. în cadrul operaţiunii Repo efectuată după prima creştere a ROBOR, când BNR a injectat lichiditate în piaţă de 9,3 miliarde lei), compensând masa monetară pe care Ministerul Finanţelor a retras-o. În septembrie, banii au fost retraşi din piaţă în momentul în care băncile îşi creau rezerva minimă obligatorie (RMO). Sunt doi factori care s-au întâlnit pentru prima oară după mulţi ani - odată cu formarea RMO a venit şi colectarea mai bună a MFP. (...) Şi bancherii s-au speriat, pentru că ei aşa sunt, foarte sperioşi".

Ministerul Finanţelor a păstrat, în octombrie şi noiembrie, o bună parte din ceea ce a acumulat în septembrie, urmând ca, probabil, să efectueze plăţi mari în luna decembrie, a apreciat Guvernatorul BNR.

În opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Centrale, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus- întors, Ministerul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.

Pentru reglarea lichidităţii din sistemul bancar, Banca Naţională a României (BNR) a derulat patru operaţiuni repo, în luna octombrie, injectând 9,3 miliarde lei în 3 octombrie, circa 4,13 miliarde lei în 10 ale lunii, peste 1 miliard de lei în 23 octombrie şi, respectiv, 4,12 miliarde lei în 30 octombrie.

ROBOR la 6 luni a crescut, ieri, la 2,17% de la 2,07%, în timp ce ROBOR la 9 luni a ajuns la 2,21% de la 2,12%, iar indicele calculat la 12 luni a atins valoarea de 2,24% de la 2,17%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate), ce reprezintă rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, a crescut accelerat în ultima perioadă, apropiindu-se cu paşi rapizi de pragul de 2%, de la valori de sub 1% în septembrie.