CRISTIAN POPA, BNR: "Să ne temem mai mult de epuizarea spaţiului de manevră al BNR decât de neutilizarea sa"

De epuizarea spaţiului de manevră al BNR ar trebui să ne temem mai mult decât de neutilizarea sa integrală, a declarat, vineri, Cristian Popa, CFA şi membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul evenimentului festiv de la BVB unde a fost prezent şi Florin Cîţu, ministrul Finanţelor. Afirmaţiile lui Popa au scos în evidenţă conflictul de viziune dintre guvernanţi şi banca centrală: Ministerul de Finanţe cere de la BNR o reducere a ratei dobânzii de politică monetară, proclamând "că există loc" pentru o stimulare monetară suplimentară, în timp ce BNR este prudentă şi atenţionează cu privire la riscuri.

Discursul oficialului BNR a fost surprinzător şi din alte motive: pe de o parte Popa a făcut o recomandare intenţionată de comparaţie cu Turcia, unde interferenţele factorului politic şi inflaţia au provocat turbulenţe economice severe, iar pe de altă parte faptul că astfel de diferende de viziune se rezolvă prin discursuri la evenimente oficiale. Politica Băncii Naţionale se bucură, de altfel ,de independenţă prin statut şi este posibil ca oficialii BNR să încerce să taie orice fel de posibil elan din partea guvernanţilor privind interferenţe nedorite.

Popa a spus că BNR va lua decizii privind rata de politică monetară numai în funcţie de analiza datelor viitoare din economie, "în funcţie de datele concrete de care vom dispune". El a notat că acest spaţiu de manevră al BNR există, adăugând că "orice măsură este optimă la un moment dat, noi trebuie să găsim acel moment, iar datele din economie trebuie să ne convingă că folosirea acestui spaţiu de manevră este optimă şi benefică".

Reprezentantul Băncii Naţionale a afirmat: "BNR este la datorie pentru a asigura buna funcţionare a pieţelor financiare, stabilitatea preţurilor, stabilitatea financiară, dar şi pentru a furniza lichiditatea necesară trecerii cu bine a acestei perioade. După un val de incertitudini şi tensiuni ridicate în luna martie, condiţiile financiare au început şi au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară operate de BNR, care, împreună cu măsurile de furnizare de lichiditate instituţiilor de credit, au facilitat finanţarea economiei, a bugetului public, dar şi a sectorului privat, sprijinind creditarea, intermedierea financiară dar şi buna funcţionare a pieţelor. Subiectul dobânzilor este ca întotdeauna intens dezbătut însă trebuie spus că nivelurile actuale ale dobânzilor reflectă realităţile economice curente. Chiar şi aşa avem cele mai scăzute rate ale dobânzii din istorie, dar şi un curs de schimb mult mai stabil decât cel al monedelor altor ţări din Europa Centrală şi de Est cu care ne comparăm deseori. Foarte dezbătut este şi subiectul dobânzilor zero sau negative. În România, calculate ca diferenţă între rata dobânzii de politică monetară şi cea mai recentă rată anuală a inflaţiei avem dobânzi negative încă din 2017. În prezent, dobânda reală este de -0,6%, însă cu nici două luni în urmă era de -1,2%, diferenţa venind din reducerea ratei inflaţiei. -1% vedem şi la dolar, iar la euro este 0%, poate chiar puţin pozitivă. Aş adăuga că ratele de dobândă efective din piaţă depind nu numai de rata de politică monetară dar şi de ratingul ţării, de deficitele gemene şi desigur de aşteptările cu privire la acestea".

Popa a spus că dobânzile din piaţă ar putea chiar să crească dacă politica monetară şi-ar pierde din credibilitate. Aici a intervenit recomandarea surprinzătoare făcută de oficialul BNR: analiştii economici ar trebui să compare România mai degrabă cu Turcia decât cu Ungaria, a spus Popa. Amintim că în Turcia, intervenţiile politice iresponsabile - mânate de motivele electorale ale lui Erdogan - în politica monetară au dus la pierderea încrederii în lira turcească şi astfel la o depreciere istorică a monedei faţă de dolarul american. Turcia se confruntă de altfel cu o inflaţie record, nemaîntâlnită de 14 ani, de peste 12%, ceea a forţat banca centrală să majoreze recent dobânda cu 475 de puncte de bază la 15% pentru a restabili încrederea politicii monetare.

"De asemenea, spun că a coborî rata dobânzii de politică monetară într-o situaţie în care sunt atâţia factori nefavorabili nu înseamnă neapărat că dobânzile la credite se reduc. Acestea ar putea chiar să crească dacă politica monetară şi-ar pierde din credibilitate, este deajuns să ne uităm la Turcia. Noi suntem în mod constant comparaţi cu Ungaria de către analiştii economici, dar fără să exagerez le recomand acestora să se uite şi la Turcia. Trebuie spus de asemenea şi că dobânzi reduse prea mult sau prea abrupt s-ar traduce în presiuni de depreciere (a cursului), iar încrederea românilor în moneda naţională este un activ ce trebuie menţinut. Forintul unguresc s-a depreciat anul acesta cu 9%, zlotul polonez cu 5,3%, leul cu doar 2,1% şi cred că e important să nu uităm asta. În plus, banca Ungariei a trebuit să crească dobânzile pe termen scurt, reacţionând exact la tendinţa de depreciere a forintului", a afirmat Popa.

Oficialul BNR a pledat pentru echilibru, adăugând că în acest an dificil BNR şi-a atins ţintele: "Eu cred că trebuie echilibru, iar în acest an dificil BNR a obţinut exact asta, şi-a atins ţintele: stabilitatea preţurilor, rata inflaţie plasându-se în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei staţionare de inflaţie a BNR, furnizarea de lichiditate pentru finanţarea economiei, realizată cu succes prin operaţiuni, repo dar şi prin achiziţii de titluri de stat, şi stabilitatea cursului, având de departe cel mai stabil curs dintre monedele ţărilor din regiune care practică regimuri flexibile de curs de schimb".

Cristian Popa a afirmat că BNR şi-a păstrat un spaţiu de manevră care trebuie gestionat cu înţelepciune şi că de epuizarea spaţiului de manevră ar trebui să ne temem mai mult decât de neutilizarea sa integrală. Oficialul a precizat că BNR va lua decizii privind rata de politică monetară în funcţie de analiza datelor viitoare din economie: "în funcţie de datele concrete de care vom dispune".

"De asemenea, foarte important din punctul meu de vedere banca centrală şi-a păstrat un spaţiu de manevră, care însă trebuie gestionat cu înţelepciune pentru că mediul în care activăm este caracterizat de un nivel foarte ridicat de incertitudine. Integrarea globală şi incertitudinea ce rezultă din aceasta cere un răspuns al politicii monetare care trebuie să fie, înainte de toate, credibil, realist, dar şi eficient. Banca Naţională va continua pe aceleaşi coordonate. Va continua să-şi atingă ţintele, să menţină echilibrul şi să rămână un factor de stabilitate macroeconomică. Situaţia este desigur dinamică, fluidă, vom calibra politica monetară în funcţie de analiza evoluţiilor economice viitoare, în funcţie de datele concrete de care vom dispune. Reducerea graduală şi sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară este ceva ce în continuare ne dorim, însă păstrarea încrederii în moneda naţională în contextul adâncirii substanţiale a unor dezechilibre macroeconomice reprezintă de asemenea un element central al manièrei în care politica monetară este condusă. După cum spuneam, spaţiul de manevră există. Însă orice măsură este optimă la un moment dat, iar noi trebuie să găsim acel moment, momentul potrivit, iar datele din economie trebuie să ne convingă că folosirea acestui spaţiu de manevră este optimă şi benefică", a spus Popa.

"Într-un context complicat care ne poate rezerva încă multe surprize, de epuizarea spaţiului de manevră ar trebui să ne temem mai mult decât de neutilizarea sa integrală. Banca Naţională a fost, este şi va rămâne la datorie", a conchis oficialul BNR.

De menţionat că una dintre îngrijorările BNR privind relaxarea suplimentară a politicii monetare o reprezintă posibilitatea deprecierii leului, având în vedere deficitul de cont curent al României care necesită finanţare şi nivelul datoriei publice denominate în monedă externă. BNR şi-a folosit de altfel rezervele valutare pentru a asigura stabilitatea cursului astfel încât bugetul să nu fie debalansat şi mai mult de finanţarea externă substanţială a deficitului bugetar.

Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a afirmat săptămâna trecută, în mai multe rânduri, după publicarea datelor privind dinamica trimestrială a PIB de doar +5,6% din trimestrul trei, că "există loc pentru o reducere a ratei dobânzii de politică monetară în România, având în vedere scăderea peste aşteptări a ratei inflaţiei, ceea ce ar reprezenta un atu pentru a stimula economia".

"Rata inflaţiei continuă să scadă, a scăzut tot anul, mai rapid decât se aştepta Banca Naţională, care şi-a ajustat estimările pentru finalul anului. De obicei cam asta este dinamica: mai întâi scade rata inflaţiei după acea urmează şi o scădere a ratei de dobândă de politică monetară. Astăzi, România are cea mai mică rată a inflaţiei din grupul celor patru ţări din Europa Centrală: Ungaria, Cehia, Polonia şi România. Din păcate, România are cea mai mare rată a dobânzii, dar, acum, cu o scădere în continuare a ratei de inflaţie, există acest loc pentru o reducere şi este un atu pe care România îl are", a spus săptămâna trecută Florin Cîţu.

"De aceea sunt încrezător că anul viitor vom avea o creştere economică de peste 4%, pentru că există acest loc de la Banca Naţională de a stimula economia. Având în vedere că spaţiul fiscal, aşa cum spune şi Banca Naţională în raportul trimestrial asupra inflaţiei, este deja limitat pentru a stimula economia în continuare", a mai afirmat atunci ministrul Finanţelor.