Cristina Breden, Curtea de Conturi: " Prejudicii de 40 milioane euro în zona achiziţiilor"

Curtea de Conturi a identiicat prejudicii de aproximativ 40 de milioane în zona achiziţiilor publice, conform unui raport pe anul 2015, a declarat, ieri, Cristina Breden, director al Direcţiei Achiziţii Publice în cadrul instituţiei.

Domnia sa declarat că, într-un raport realizat în cursul anului 2016 cu referire la exerciţiul bugetar 2015, s-a identificat o valoare totală a prejudiciilor de 400 milioane euro, din care aproximativ 9% sunt din zona achiziţiilor.

Doamna Breden a declarat: "În România există circa 15.000 de entităţi publice care sunt şi autorităţi contractante. Din acestea, Curtea de Conturi (...) reuşeşte să verifice în timpul unui an, circa 2600 - 2700 de unităţi publice. În aceste unităţi publice au fost identificate aproximativ 23.500 de abateri, cu o valoare totală a prejudiciilor este de circa 400 de milioane de euro. Din acestea, doar aproximativ 40 de milioane sunt din zona achiziţiilor, mai precis 9,3% din valoarea totală a prejudiciilor se găseşte în achiziţiile publice".

De asemenea, reprezentantul Curţii de Conturi a mai menţionat că, din cele 2303 abateri identificate, majoritatea covârşitoare a acestora a apărut în faza post-atribuire a contractelor.

"93% din abateri sunt în etapa de execuţie a contractului, deci post-atribuire şi doar 7% în etapa de iniţiere şi planificare, respectiv în etapa de derulare a procedurii", a mai precizat doamna Breden.

Reprezentatul Curţii de Conturi a mai subliniat că autrorităţile contractante care greşesc cel mai des sunt unităţile administrativ teritoriale. Astfel, din cele 2303 autorităţi la care s-au constatat abateri, 78% sunt astfel de unităţi. Referindu-se în special la unităţile teritoriale administrative de la nivel orăşensc sau comunal, doamna Bredan a meţionat că principala cauză este dată de inexistenţa personalului de specialitate.

Sistemul de achiziţii publice din România nu este suficient de eficient în ceea ce priveşte modul în care alocă banii publici, este de părere Violeta Alexandru, membru în board-ul Institutului de Politici Publice (IPP).

"Poza pe care ne-o arată în acest moment sistemul de achiziţii publice este cea a unui sistem care nu manifestă suficientă grijă pentru eficientizarea banilor publici, care aruncă cu bani, care risipeşte bani în zone în care se poate eficientiza", a declarat doamna Alexandru, ieri, într-o conferinţă organizată în colaborare cu ambasada Olandei.

Pornind de la un studiu realizat de IPP, efectuat cu sprijinul experţilor olandezi Wouter Stolwijk - Expert PIANO şi Ditmar Waterman - CEO RJIK, legat de achiziţii publice efectuate în 2016, insitutul propune crearea unei Unităţi Centralizate de Achiziţii Publice (UCA), respectiv al unui mecanism de asociere pentru achiziţii comune pe plan local.

În studiu se arată că există diferenţe semnificative între preţurile de achiziţie pentru diferite produse având aceleaşi caracteristici tehnice. De plidă, costul mediu unitar de achiziţie cu TVA a unui aparat de aer condiţionat având exact acelaşi caracteristici a fost de 1741,2 lei în cazul Spitalului Judeţean din Sălaj, faţă de 1254,04 lei pentru Spitalul Municipal Sebeş. Pentru laptopuri, Universitatea Politehnică din Bucureşti a plătit 4.519,11 lei/unitate, în timp ce Universitatea Babeş Bolyai doar 2.199,60 lei.

În acest context, plecând de la experienţa unor ţări în care deja funcţioneză un astfel de proiect, oficialii IPP văd în această unitate o soluţie pentru eficientizarea procesului de achiziţii publice, iniţial la nivel de ministere. Oficialii institutului au precizat că, cel puţin în acest stadiu, unitatea nu va avea în vedere elemente legate de încălcarea legii.

"În toate ţările în care unitatea există sunt experienţe amestecate. Simpla sa înfiinţare nu rezolvă toate problemele atât timp cât nu există în interior un management performant şi o gândire orientată spre performanţă. Nu este în mandatul unităţii, cel puţin în acest proiect, să depisteze furturi, corupţie, bani furaţi. Noi ne uităm sistemic la problemă şi încercăm să transmitem cu toate forţele mesajul risipei banilor publici şi nevoia de a eficientiza cheltuielile", a mai precizat doamna Alexandru.

Printre principalele avantaje potenţiale ale UCA, oficialii IPP au menţionat posibilitatea de a desfăşura proceduri de achiziţii în mod constant, reducerea preţului unitar de achiziţie, asigurarea unui standard de calitate pentru produsele achiziţionate, managementul mai bun în lansarea procedurii şi gestionarea resurselor şi profesionalizarea achiziţiilor.

În estimările institutului, marja de scădere la contractarea de achiziţii în sistemul centralizat va fi de minim 10%, raportată la volumul anual al achiziţiilor de aproximativ 18 miliarde de euro, obţinând astfel o economie de două miliarde de euro.

Principalele categorii de produse pe care UCA ar trebuie să se axeze sunt combustibili, elemente de hardware şi consumabile, automobile, stingătoare şi mobilier de birou.