CRIZA DIN ENERGIE TRATATĂ CA O PANDEMIE Magazine cu orar redus

Marile lanţuri de magazine cochetează cu ideea reducerii programului de lucru pentru a economisi la facturile de energie, iar această ajustare ar putea fi acompaniată şi de alte măsuri complementare - reducerea iluminatului, a temperaturii ambientale etc.

Fenomenul semnalat săptămâna trecută de ziarul BURSA - intrarea preţurilor energiei electrice sub plafonul de 1.300/Mwh (263 euro), peste care energia achiziţionată de furnizori nu se mai compensează - se dovedeşte a nu fi unul izolat. În ultimele cinci zile, pentru energia tranzacţionată pe PZU preţurile au fost, în ordine, de 222 euro, 220 euro, 226 euro, 174 euro şi 223 euro/Mwh.

Este o mişcare la nivel local, dar şi european, care se bazează în esenţă pe estimarea reducerii forţate a consumului după închiderea mai multor facilităţi de producţie din industrie. Şi cum industria are cea mai importantă felie din consumul naţional, echilibrul dintre cerere şi ofertă nu putea fi menţinut la preţuri aflate la maxime istorice.

Oricum, după ce, la un moment dat, la finalul lunii august preţurile depăşeau 600 euro/Mwh, o corecţie de peste 60% este benefică, deşi pare venită cam târziu pentru mai mulţi operatori economici din industriile energointensive.

• Lidl - deschizător de drum

Reţeaua Lidl a anunţat, recent, că din 26 septembrie magazinele sale vor fi deschise doar între orele 7.30 şi 21.00 în zilele lucrătoare, iar în weekend programul de lucru este redus, între orele 8.00 şi 19.00. În baza acestei modificări, magazinele vor fi deschise cu 30 de minute mai târziu faţă de programul anterior şi se vor închide cu o oră mai devreme, de luni până vineri, pentru ca în weekend să se deschidă cu 30 de minute mai târziu şi să se închidă cu 2 ore mai devreme decât în trecut.

Modelul poate fi preluat şi de alţi retaileri, deja fiiind vehiculate în media nume precum Kaufland, Mega Image, Profi.

Momentan, Kaufland a anunţat primele măsuri pentru reducerea facturilor, care nu implică şi o reducere a programului, deocamdată. Astfel, intensitatea luminii în magazine va fi redusă cu o oră şi jumătate înainte de închiderea programului, iluminatul parcărilor Kaufland va fi redus cu două treimi în timpul programului de funcţionare, iluminatul cubului publicitar va fi oprit definitiv.

George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), ne-a spus: "Magazinele au trecut la programul de iarnă, care este unul mai redus. Însă, într-adevăr, trecerea la acest program a fost realizată mai devreme, în contextul acestor schimbări pe piaţa energetică. Cu siguranţă fiecare lanţ de retail va proceda astfel încât să aibă un consum care să genereze cât mai puţine costuri suplimentare. Măsurile pe care le vor lua sunt, însă, la acest moment, în proces de decizie, fiind specifice fiecărui retailer în parte şi vor fi luate încercând să afecteze cât mai puţin consumatorii. Totuşi, în afara unor relocări interne, ajustări ale spaţiului disponibil, speranţa este în luarea unor măsuri care să conducă la o ofertă cât mai echilibrată pe piaţa de energie".

• De ce se economiseşte brusc?

De ce societăţile comerciale economisesc brusc? Este vorba despre modificarea, de la 1 septembrie, a Ordonanţei ce reglementa plafonarea preţurilor energiei, care a lăsat în afara schemei multe companii mici şi medii.

Anterior, de preţul plafonat de 1 leu/KWh beneficia mare parte din economie, cu excepţia a 34 de mari consumatori industriali, care urmau să îşi negocieze pe cont propriu preţurile cu furnizorii.

În noua formă a legislaţiei, plafonul de 1 leu se menţine doar pentru spitale, unităţi de învăţământ, furnizorii de servicii sociale, IMM-uri, companiile din industria alimentară şi administraţia publică. La acestea s-au mai adăugat, în urma dezbaterilor din Parlament, operatorii de apă şi canalizare, operatorii din domeniul agriculturii şi pescuitului, companiile de transport public de călători, Metrorex, companiile de stat care gestionează baze sportive sau de turism balnear şi de recuperare, administratorii parcurilor industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, producătorii şi distribuitorii angro de medicamente, farmaciile care deţin lanţ de frig, precum şi lăcaşurile de cult.

Nu însă şi marii retaileri, cel puţin până în acest moment. Iar preţurile actuale presupun costuri majorate substanţial.

"Cum preţurile energiei au început să crească accelerat de prin vara anului trecut, nici cei care au semnat atunci contracte de furnizare nu mai sunt protejaţi acum, pentru că furnizorii aveau obligaţia menţinerii tarifelor timp de un an", spune Dumitru Chiseliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România solicita, de altfel, luna trecută completarea ordonanţei prin care Guvernul a modificat OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale, reprezentanţii magazinelor spunând că şi companiile care comercializează produse alimentare ar trebui incluse pe lista celor cărora li se aplică prevederile privind plafonarea tarifelor din domenul energiei electrice pentru clienţii noncasnici (n.r. mai exact, solicitau includerea în sintagma "industrie alimentară" pentru ca plafoanele să nu se aplice doar producătorilor, ci şi comercianţilor, deşi în acest caz nu se comercializează doar produse alimentare la hypermarketuri ci şi multe alte produse).

Cum încă nu s-a întâmplat nimic în acest sens, avem primele ajustări de programe şi în România, în perioadele unde vânzările sunt mai reduse, pentru a se economisi la facturile de energie, după modelul occidental, unde sunt deja implementate măsuri similare (vezi Franţa, unde există reduceri de program, s-a renunţat la iluminatul pe timp de noapte, temperatura ambientală este scăzută etc).