Criza financiară favorizează pieţele emergente faţă de pieţele mature

(Interviu cu domnul Mihail Ion, preşedintele "Raiffeisen Asset Management")

• Cel mai bun mod de a previziona viitorul pieţei este să-l construim

Reporter: De ce credeţi că piaţa de capital de la noi nu este suficient dezvoltată?

Mihail Ion: Ne lipseşte un număr mare de emitenţi şi un volum de tranzacţionare mai confortabil, lucruri care probabil vor apărea pe termen mediu, în sensul în care, pe de o parte, vom vedea companii de stat aduse la cota bursei, care ar trebui să mai învioreze piaţa şi vom vedea companii private care să devină şi ele publice. Încă, avem un climat care îi face pe investitori să fie destul de prudenţi. Dacă nu avem un număr suficient de mare de emitenţi, este clar că avem un nivel instituţional îngust. Nici celelalte pieţe din jur, chiar dacă sunt mai dezvoltate, nu sunt neapărat suficiente pentru administratorii de fonduri din acele pieţe. Administratorii din Ungaria sau din Cehia, încearcă să investească cel puţin în Europa de Est.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră referitoare la criza financiară internaţională şi la efectele sale pe piaţă?

Mihail Ion: Cred că modul cum trebuie tratată evoluţia de pe piaţa de capital internaţională de către fondurile de investiţii depinde foarte mult de categoriile de produse pe care le ai în administrare şi de maniera cum ai acumulat volume, clienţi, în perioada premergătoare.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe pieţele din Europa de Est, există unele pieţe care s-au dezvoltat foarte tare ca număr de clienţi şi active administrate. Astfel, Polonia, Croaţia, Bulgaria au pierdut destul de mult ca volume în perioada aceasta deoarece creşterile anterioare s-au produs, în general, pe fonduri diversificate şi de acţiuni, fonduri ris-cante care generează nişte randamente foarte mari, care au atras investitorii. Dar aceşti investitori s-au văzut cumva nepregătiţi pentru o scădere.

Este de menţionat faptul că nu numai pieţele emergente, depre care vorbim, dar şi pieţele mature, vin după o perioadă de creştere susţinută, de 5-7 ani.

Adina Ardeleanu

(continuare în pagina 3)

În astfel de condiţii, este uşor să gândeşti că "nu contează ce cumperi, piaţa oricum va creşte". Pieţele au suferit o scădere destul de semnificativă a activelor şi, evident, şi a randamentelor.

La noi, lucrurile s-au petrecut puţin diferit, pentru că piaţa românească acumulase mai lent clientelă în ultimul an, comparativ cu celelelate pieţe, nu neapărat comparativ cu anul precedent. Creşterea activelor a fost destul de mare, însă faptul că nu au fost acumulaţi foarte mulţi clienţi în ultima perioadă a prevenit cumva nişte răscumpărări masive. În termen de volume, au fost ieşiri destul de mici.

Mai este, însă, un aspect important, care deocamdată lipseşte într-o oarecare măsură în ţara noastră şi care se va dezvolta în viitor, şi anume produsele cu risc redus: fondurile cu strategie de investiţii care urmăreşte protecţia capitalului, fondurile monetare, sau cele de obligaţiuni. Din prima categorie face parte şi fondul Raiffeisen Confort.

În condiţiile în care o mare parte dintre activele administrate ar fi reprezentate de acest tip de produse, atunci, la momentul producerii unei "turbulenţe", volumul ar fi în urcare. Însă, cea mai mare parte a investiţiilor rămân în zona fondurilor de risc.

Reporter: Nu cumva aceste produse lipsesc tocmai pentru că fondurile s-au adaptat la cererea clienţilor, care au un apetit crescut pentru risc?

Mihail Ion: Putem spune acest lucru, pe de o parte. Dacă am fi venit pe piaţă cu un fond monetar acum doi ani, nu ştiu dacă avea foarte mare succes, din cauză că toată lumea ştia că se obţin randamente bune la bursă şi căuta produse riscante. De altfel, noi am pornit, în urmă cu doi ani, cu două fonduri - unul mai riscant, orientat preponderent pe acţiuni, şi unul pe obligaţiuni. Lumea a investit mai mult în Raiffeisen Prosper decât în Raiffeisen Benefit, pentru că el creştea mai repede. Eu cred că încă suntem în situaţia în care oferta generează cerere, iar cel mai bun mod de a previziona viitorul pieţei este să-l construim. Trebuie să ajungem la un nivel de comunicare cu clientul, în care să identificăm bine ce i se potriveşte şi să îi oferim produsul în categoria de risc şi randament în care se încadrează.

Atunci când ne gândim la ce ni se potriveşte ca şi investitori, gândim raţional şi încercăm să ne dăm seama cum am reacţiona în condiţii de pierdere. Atunci când investim, se poate întâmpla de multe ori să fim iraţionali, să fie o discrepanţă între ceea ce considerăm că ni se potriveşte şi ceea ce se întâmlplă în realitate. Lucrurile acestea trebuie cumva apropiate şi eu cred că progresul va veni din două zone: a ofertei de produse, care cu siguranţă se va înbunătăţi, şi a comunicării cu clientul, din explicarea produselor şi consiliere.

Reporter: Într-un fel vreţi să educaţi investitorul român...

Mihail Ion: Este rolul nostru, al participanţilor la piaţă şi, bineînţeles, că, aici, un mare ajutor îl avem de la presă... Pe lângă noi, mai sunt şi alte verigi care pot contribui la formarea unui comportament, a unei culturi economico-financiare.

Nu este un secret pentru nimeni că, încă, România este în urmă, din punct de vedere al sectorului bancar: sunt puţini oameni care au conturi deschise la bănci comparativ cu alte ţări. Şi piaţa fondurilor este undeva în urmă şi nu este suficient să ai un produs pe piaţă dacă nu reuşeşti să comunici cu potenţialul client şi să-I explici ce i se potriveşte. Evident că trebuie să fie un efort al nostru în acest sens şi în a avea o gamă de produse completă. Noi am încercat să îmbunătăţim oferta şi vom face asta şi în continuare, astfel încât să avem produse pentru fiecare.

Reporter: Ce aţi făcut pentru a vă proteja de efectele turbulenţelor financiare?

Mihail Ion: În primul rând, am încercat să completăm oferta. Undeva în toamna anului trecut, am lansat două produse: unul cu capital protejat, celalalt cu profil de risc şi randament foarte ridicat. Vrem să ne adresăm cât mai multor clienţi.

În privinţa investiţiilor pe care le facem prin fondurile actuale, strategia nu a suferit modificări semnificative, deoarece noi avem o alocare şi pe alte pieţe emergente de acţiuni, fapt care a avut un efect benefic asupra portofoliului. Pe aceste pieţe, investim în alte fonduri mutuale.

Reporter: Care sunt pieţele emergente în care investiţi?

Mihail Ion: Pieţe emergente înseamnă Europa de Est, America de Sud, Asia, adică pieţe sau economii care experimentează un ritm de creştere ridicat... teoretic, aceste pieţe erau considerate ca având un risc politic şi economic mai mare decât pieţele mature. În ultima vreme, lucrurile s-au schimbat semnificativ pentru că aceste pieţe şi-au consolidat stabilitatea macroeconomică, au început să acumuleze rezerve valutare semnificative. Pe de altă parte, riscul economic s-a mutat în pieţele mature. Noi vorbim despre criza "subprime", care a pornit din Statele Unite... nu am auzit să se vorbească de criza din Brazilia, care e mare producător de materii prime sau din Africa de Sud, care e cel mai mare producător de metale preţioase, sau din China... Din acest punct de vedere, peisajul global e favorizant pentru pieţele emergente. Riscul economic este, mai degreabă, în pieţele mature, iar riscul politic cred că este controlabil la un nivel acceptabil.

Una peste alta, acest lucru ne-a ajutat în portofolii şi se poate vedea foarte bine în faptul că Raiffeisen Prosper este fondul de acţiuni care a pierdut cel mai puţin în ultimul an... e bine să vorbim de perioade mai lungi... şi de la începutul anului, este al doilea fond. Spre deosebire de România, care a suferit o corecţie mai puternică, şi putem să explicăm de ce, există pieţe emergente care au crescut în această perioadă de scăderi. Una dintre temele investiţionale, foarte interesantă în perioada aceasta de scăderi de la jumătatea anului trecut încoace, este investiţia în materii prime, materiale, sau în metale preţioase. Unele dintre aceste pieţe emergente sunt mari producătoare de materii prime sau metale preţioase. De exemplu, Africa de Sud, cel mai mare producător de metale preţioase, este pe plus de la începutul anului, Brazilia şi Rusia - materii prime, petrol - şi ele sunt pe plus de la începutul anului... Asta însemnă cam 30% din pieţele emergente globale. În consecinţă, evoluţia globală a acestor pieţe este mult mai favorabilă decât a piaţei de acţiuni din ţara noastră.

România a scăzut mult mai mult din două mari motive, pe fondul crizei globale despre care vorbeam: 1). conjunctura economică nefavorabilă, care a fost percepută negativ de nerezidenţi, care fac o bună parte din volumele de la BVB şi 2). lichiditatea scăzută.

În ceea ce priveşte conjunctura macroeconomică, motivul de preocupare este dat de deficitul contului curent, la care se adaugă creşterea inflaţiei, dar acesta este, cumva, un fenomen global. Acest context se suprapune şi cu un an electoral în România, în care măsuri nepopulare de consolidare a calităţii macro sunt greu de implementat. România a fost des citată, mai ales în acest context al crizei globale, ca o ţară a vulnerabilităţilor, care ar putea să-şi finanţeze mai greu deficitul de cont curent.

De asemenea, investitorii au devenit şi foarte atenţi la lichiditate, în condiţiile în care criza subprime s-a manifestat şi printr-un un volum mic de tranzacţionare a titlurilor care erau legate sectorul ipotecar american.

Un investitor regional va alege nişte pieţe care sunt mai lichide decât piaţa de la Bucureşti, având deja în memorie situaţia actuală a pieţelor.

Reporter: Spre derivate v-aţi orientat?

Mihail Ion: Spre derivate, nu într-o măsură semnificativă. Lichiditatea este relativ mică. Am încercat să temperăm scăderile, mai degrabă, printr-o reducere uşoară a ponderii acţiunilor în portofoliu şi printr-o pondere mai importantă a acţiunilor pe care noi le anticipăm că vor scădea mai puţin sau chiar deloc. De exemplu, am favorizat destul de mult în portofoliu acţiunile "Petrom", lucru care ne-a ajutat.

Reporter: Cum vedeţi piaţa de capital din România în momentul acesta?

Mihail Ion: Piaţa a traversat o revenire spectaculoasă de la nivelurile destul de joase pe care le înregistrase pe la începutul lunii mai, iar acest lucru s-a văzut nu numai la nivelul preţurilor dar şi la nivelul volumelor tranzacţionate, din două motive: unul dintre ele ar fi că s-a mai ameliorat climatul investiţional local, şi asta s-a văzut printr-o creştere importantă a pieţelor emergente, iar al doilea că sistuaţia macro, în România, nu se mai înrăutăţise, iar elementele de preocupare despre care vorbisem eu, erau deja încorporate în acele preţuri reduse. Deficitul de cont curent nu a mai crescut, timp de trei sau patru luni la rând ritmul exporturilor l-a depăşit pe cel al importurilor, lucru care e pozitiv, apoi am văzut Banca Naţională luând măsuri ferme de temperare a inflaţiei prin creşterea dobânzilor, Ministerul Finanţelor a făcut o rectificare bugetară prin reducerea deficitului bugetar... Toate aceste elemente au păstrat climatul macro într-o zonă cât de cât stabilă.

Reporter: Puteţi să îmi spuneţi ce rezultate a avut Raiffeisen Asset Management, anul trecut?

Mihail Ion: Anul trecut a fost primul an de activitate plin, "an de activitate plin" însemnând cu produse pe piaţă. Noi ne-am înfiinţat undeva la finalul anului 2005, asta înseamnă că şi anul 2006 a fost un an de activitate întreg, însă produsele au fost lansate abia la jumătatea anului.

Anul 2007 a fost anul în care am funcţionat cu produsele pe piaţă de la început până la sfârşit, un an în care am mai lansat două produse, deci am completat gama existentă, un an în care, cred că am arătat că suntem pregătiţi să avem o contribuţie la dezvoltarea pieţei prin inovaţie, şi aici mă refer la produsul despre care spuneam, cu capital protejat. Noi suntem singurii care am investit pe pieţe străine de acţiuni, suntem primii care am fost autorizaţi pentru administrarea fondurilor de pensii facultative. În consecinţă, vom opera pe două pieţe, ceea ce înseamnă un efort mare organizatoric şi din punct de vedere operaţional.

Cum investiţiile în fonduri sunt pe termen lung şi buisness-ul de asset management este pe termen lung şi, mai ales în prima parte a intervalului după înfiinţarea unei companii, obiectivele financiare nu au neapărat o relevanţă foarte mare. Este important la început să ai o organizaţie robustă, bine definită, să ai o echipă competentă, să ai o funcţionare foarte bună. Mai mult, noi facem parte dintr-un grup financiar, deci a trebuit să integrăm foarte bine compania în grupul din care facem parte. Bineînţeles că toate acestea constituie premisele pentru a construi şi a creşte şi, la un moment dat, putem să ne gândim şi la nişte ţinte importante.

Reporter: Ce vă propuneţi să mai faceţi, anul acesta?

Mihail Ion: O să explorăm posibilitatea să mai completăm gama de produse; ne-am dori foarte mult să avem şi reglementări noi pentru fondurile de investiţii. Aici suntem într-o fază destul de avansată şi am avut o colaborare destul de bună cu CNVM la nivel tehnic. Noi, cei din industrie, am venit cu propuneri care sperăm că vor fi încorporate într-un nou regulament şi care o să creeze premisele dezvoltării viitoare ale industriei.

Reporter: La ce reglementări vă referiţi?

Mihail Ion : Este vorba de Regulamentul 15 care guvernează activitatea fondurilor şi care ar deshide noi posibilităţi de dezvoltare. Regulamentul nou ar permite setarea unor tipuri de produse care nu au existat până acum. Cea mai importantă modificare se referă la un calcul corect al valorii unităţii de fond. De asemenea, regulamentul nou ar trebui să ia în calcul şi distribuţia prin canale alternative, internet banking, agenţi de marketing. Forma în care va apărea acest nou regulament va crea oportunităţi noi şi va ajuta investitorii.

Reporter: Când vă aşteptaţi să apară?

Mihail Ion: Ne aşteptăm să-l vedem aprobat şi implementat în a doua jumătate a anului. Cu cât se întâmplă mai repede cu atât mai bine.