Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în România, în luna august 2020, a urcat cu 15% faţă de luna august 2019, la 4.331 de unităţi, cel mai ridicat nivel lunar din iulie 2018 încoace, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Conform datelor INS, componenta urbană a înregistrat o creştere de 26,8% an/an la 1.518 unităţi în august, cel mai ridicat nivel din iulie 2018, în timp ce pe segmentul rural s-a înregistrat o creştere de 9,5% an/an la 2.813 unităţi, nivelul maxim din mai 2018 încoace.
Cu toate acestea, la nivelul primelor 8 luni din 2020, datele INS relevă scăderea autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale cu 7,1% faţă perioada similară din 2019. Astfel, în perioada ianuarie-august 2020 s-au eliberat autorizaţii pentru 26.323 de unităţi.
Comentând datele, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, punctează că scăderea pe perioada primelor 8 luni din an a venit pe fondul şocului economic al pandemiei. Acesta adaugă că statisticile pe luna august 2020 faţă de luna august 2019 indică redinamizarea sectorului construcţiilor rezidenţiale - cel mai bun ritm anual din decembrie 2019 -, "evoluţie care confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de incidenţa crizei sanitare şi poziţionarea la începutul ciclului post-pandemie".
În perioada ianuarie-august 2020, faţă de perioada similară din 2019, se evidenţiază scăderea componentei urbane cu 13,5% la 8.557 unităţi, evoluţie determinată de restricţiile introduse pentru contracararea crizei sanitare. De asemenea, pe segmentul rural, autorizaţiile s-au diminuat cu 3,7% an/an la 17.766 unităţi în primele opt luni din 2020.
"Apreciem că redinamizarea autorizaţiilor de construire în luna august a fost determinată de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, precum şi de continuarea programului de susţinere a pieţei imobiliare (Noua Casă) şi de politica de venituri relaxată. (...) Pentru noul ciclu prognozăm o creştere cu un ritm ridicat pentru construcţiile rezidenţiale, pe fondul consecinţelor incidenţei crizei sanitare (inclusiv persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel accesibil pe termen mediu) şi continuării procesului de convergenţă a economiei interne spre nivelul mediu din Zona Euro (inclusiv din perspectiva calităţii vieţii)", conchide Rădulescu.