Cum poate influenţa decizia Curţii Supreme din SUA de a revoca hotărârea Roe vs Wade practica constituţională din România

Curtea Supremă a Statelor Unite a anunţat revocarea hotărârii Roe vs Wade, care a garantat din 1973 până acum dreptul americancelor de a întrerupe sarcina. O decizie istorică ce marchează un serios regres în privinţa drepturilor femeilor în această ţară. Decizia în sine nu a fost atât de surprinzătoare pe cât au arătat unii, căci la începutul lunii mai, Politico a publicat un draft al hotărârii luate pe 25 iunie, care nu lasă nicio îndoială asupra deznodământului.

Ori, încă de la numirea a trei judecători ultra-conservatori de către Donald Trump (Neil McGill Gorsuch în ianuarie 2017, Brett Kavanaug în octombrie 2018 şi Amy Coney Barrett în septembrie 2020) devenea evident că pierderea echilibrului între conservatori şi liberali în Curtea Suprema va duce într-o asemenea direcţie. Cei şase judecători conservatori, aflaţi sub influenţa cercurilor fundamentaliste religioase influente în zona republicană nu aveau cum să reziste presiunilor din parte grupărilor care i-au trimis la Curtea Supremă. Dar, dincolo de situaţia drepturilor omului din SUA, care pare să fi intrat într-o spirală descendentă, care va fi efectul acestei revocări asupra protecţiei drepturilor omului din alte ţări şi, în particular, în Romania?

Decizia Curţii Supreme americane nu interzice formal avortul, dar nu-l mai protejează constituţional, considerând că decizia din 1973 a extrapolat conţinutul secţiunii 1 a amendamentului 14 al Constituţiei americane, privind protecţia vieţii private şi a libertăţii persoanei de către statele federate. Iată conţinutul acestei secţiuni: "Orice persoană născută sau naturalizată în Statele Unite şi supusă jurisdicţiei sale este cetăţean al Statelor Unite şi al statului (federat s.n.) în care locuieşte. Niciun stat nu va adopta sau aplica legi care să restricţioneze privilegiile sau imunităţile cetăţenilor Statelor Unite; nu va priva o persoană de viaţa sa, libertatea sau proprietatea sa fără o procedură legală; nici nu va refuza nimănui aflat sub jurisdicţia sa protecţia egală a legilor". Dacă avortul nu va fi interzis în Statele Unite, legiferarea în acest domeniu devine un aspect de competenţă al statelor federale. Vor exista deci cincizeci de legislaţii diferite în privinţa avortului. Dar, cea mai gravă consecinţă a deciziei din 25 iunie a Curţii Supreme americane este că pune în discuţie rolul statului federal în ceea ce priveşte protecţia drepturilor fundamentale.

O primă consecinţă va fi că legile care au fost considerate neconstituţionale în 1973 şi care interziceau avortul vor reintra automat în vigoare, iar în alte state unde există Congrese cu majoritate ultra-conservatoare vor fi votate legi restrictive. Se estimează că între 26 şi 29 de state vor interzice, într-o formă sau alta, avortul prin lege. În contrapondere, alte state, cele unde se află la guvernare majorităţi liberale, vor introduce în constituţia lor dreptul la avort.

Dacă în Europa occidentală - în Franţa sau Germania, de exemplu - decizia Curţii Supreme americane a accelerat procese legislative liberale astfel încât în Germania a fost abrogat un paragraf al Codului Penal care interzicea publicitatea pentru avort, care fusese introdus în perioada nazistă, iar în Franţa se degajă o majoritate pentru introducerea în constituţie a dreptului la avort - în Europa Centrală situaţia este diferită.

La noi, spre exemplu, noul preşedinte al Curţii Constituţionale, Marian Enache, traseist politic învederat şi al cărui nume se regăseşte într-un dosar de reţea al Securităţii din Vaslui (însă dosarul propriu zis s-a pierdut), votat în unanimitate pe 11 iunie ca preşedinte al Curţii Constituţionale, este apropiat, cel puţin ideatic, grupărilor fundamentaliste şi iliberale care vor să deraieze România de pe traiectoria drepturilor omului şi, în consecinţă, de pe drumul său european. Într-o opinie concurentă la opina majoritară privind respingerea amendării legii educaţiei astfel încât să nu se mai aplice Convenţia de la Istanbul privind educaţia de gen, semnată împreună cu Attila Varga - un fost deputat UDMR aflat sub influenţa iliberalismului orbanist - Enache afirmă despre gen că "aceste teorii/opinii nu ţin de sfera cunoaşterii propriu-zise şi nu sunt validate de cunoaşterea convenţională sau academică, ci reprezintă curente ideologice controversate, dar cu impact social deosebit şi cu un potenţial foarte mare de realizare a unor mutaţii asupra mentalului/sistemului de valori al copiilor/ tinerilor". Cu un asemenea preşedinte şi cu majoritatea iliberală care supravieţuieşte şi după ultima reînnoire a Curţii (Stan, Deliroga, Enache, Varga, Licu), deciziile luate în favoarea drepturilor omului pot fi, după exemplul american, oricând revocate.