Cum s-a scumpit apa de ploaie în Bucureşti

Modificarea tarifelor Apa Nova, de la 1 aprilie, practic o "reaşezare", urma să aducă, cel puţin la nivel declarativ, o creştere modestă în facturile bucureştenilor, "de sub 3%". Ei bine, păcăleală pentru cei ce stau la curte, creşterea poate fi mult mai mare. Dar să vedem cum s-a ajuns aici.

Dintr-o conferinţă organizată de companie la mijlocul lunii martie aflam că ne aşteaptă o "reaşezare a structurii tarifare", prin scăderea costurilor de distribuţie a apei potabile şi o majorare cu peste 90% a costurilor de canalizare.

"Tariful de apă şi canalizare este acum 5,60 lei /metru cub, cu TVA inclus, iar de la 1 aprilie, după ce se va aplica schimbarea structurii tarifare, va fi de 5,67 de lei pe metru cub (..). În ceea ce priveşte populaţia, creşterea în factură va fi sub 3%", spunea atunci Epsica Chiru, directorul general adjunct Apa Nova Bucureşti. Conform noii grile tarifare, preţul pentru apa potabilă va scădea şi va reprezenta 65,5% din tariful cumulat apă potabilă şi canalizare, adică 3,31 lei/mc, faţă de 4,13 lei/mc, cât era la 31.12.2016 (82%). În schimb, tariful de canalizare va reprezenta 34,5% din tariful cumulat apă potabilă şi canalizare, adică 1,74 lei/mc, faţă de 0,92 lei/mc, la data de 31.12.2016 (18%).

Ei bine, nu pare mare scofală achitarea a 7 bani în plus la fiecare mc de apă, asta la un consum de 10-15 mc lunar, în care se încadrează mare parte din consumatori. Adică doar un biet leu suplimentar pe factura medie. Numai că-surpriză! - nu e vorba deloc de un singur leu dacă stai la curte şi nu la bloc. Asta deoarece Apa Nova facturează şi apa de ploaie, numită în factură "apă meteorică". Iar costul e identic cu cel practicat pentru canalizare, probabil în ideea că tot acolo ajunge apa ce vine de sus. Apa de ploaie se facturează în funcţie de suprafaţa construită şi neconstruită deţinută (e vorba de o cantitate de 0,2 mc/mp pe an), deci cu atât mai rău pentru cei care stau la curte şi au mai mulţi metri la dispoziţie. Şi acum să vedem cât înseamnă diferenţa de la 0,92 lei/mc la 1,74 lei/mc pentru o suprafaţă de 500 mp (150 mp construcţia plus 350 mp curtea). E vorba de 0,82 lei x0,2 mc x500 mp, adică aproape 7 lei în plus pe lună din scumpirea tarifelor de canalizare pentru apa "meteorică"

Adunăm cu leul în plus din "reajustarea" coşului apă-canal anunţată de Apa Nova şi avem o creştere care nu e chiar de neglijat, mai mult decât dublul celor 3%. Evident vorbim pentru cei de la curte, pentru cei care stau la bloc majorarea va fi mai mică deoarece ponderea apei de ploaie în factura asociaţiei este mai redusă (să nu uitam, locatarii nu au curte la dispoziţie)... Ce justifică dublarea tarifelor de canalizare?

"Decizia de scumpire a fost luată de comisia internaţională de experţi, în urma analizării investiţiilor realizate şi a celor necesare pe mai departe în infrastructură de canalizare. Ea a fost supusă analizei şi ulterior aprobată de ANRSC - autoritatea statului român care a analizat concluziile comisiei de experţi şi a solicitat punerea în practică a acestei restructurări tarifare", am aflat din aceeaşi conferinţă de presă. Totuşi, cum de şi-au dat seama cei de la Apa Nova că investiţiile lor cântăresc mai greu abia după o relativ recentă ajustare a tarifelor? În decembrie 2015, aflam că preţurile Apa Nova erau prea mari şi se impune o ajustare. O altă (sau aceeaşi?) echipa de experţi internaţionali realizase, conform contractului de concesiune a serviciilor de apă, un alt audit al costurilor de operare ale Apa Nova. În raportul final al experţilor era precizat că tariful practicat de companie pentru serviciile de apă potabilă şi canalizare este mai mare cu 5,56% faţă de costurile de operare, motiv pentru care se impunea o reducere a preţului cu procentul rezultat din audit. Deci la începutul anului 2016 preţul tocmai fusese declarat prea mare, iar un an mai târziu aflăm că, dimpotrivă, acesta este prea mic şi se impun ajustări, mai ales pe canalizare. O ajustare justificată şi cu gândul la investiţiile viitoare... N-ar fi fost mai bine totuşi să se aştepte mai întâi investiţiile? Sau acestea se fac din tarif? Păi atunci la ce a mai fost necesară concesionarea? Nu puteau plăti bucureştenii prin tarife modernizarea sistemului de apă şi canal, iar profitul să rămână integral la municipalitate?