Curtea de Apel a decis arestarea preventivă a lui Ilie Carabulea

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, vineri, arestarea preventivă a lui Ilie Carabulea, după ce DNA a stabilit că omul de afaceri a încălcat prevederile măsurii controlului judiciar. Hotărârea CAB nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

Ilie Carabulea se află sub control judiciar din 12 februarie 2015, după ce fusese în arest la domiciliu din data de 23 octombrie 2014. Carabulea a fost trimis în judecată, în 22 aprilie 2014, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals.

Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu şi fost membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie 2014, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

DNA a propus, joi, Curţii de Apel înlocuirea măsurii controlului judiciar, cu măsura mai grea a arestării preventive pentru omul de afaceri, motivând că, în perioada februarie - martie 2015, acesta a încălcat "în mod repetat" obligaţiile impuse de controlul judiciar. Potrivit referatului procurorilor, Carabulea a exercitat în continuare acte de administrare, în cadrul unor societăţi comerciale.

DNA arată că omul de afaceri a intervenit în administrarea "Atlassib" SRL (în cadrul căreia deţinea pachetul majoritar, la momentul încălcării interdicţiilor) a "Carpatica Asig" SA (unde majoritară este "Atlassib", care are calitatea de inculpat în aceeaşi cauză penală în care Ilie Carabulea este judecat) şi a "Star Motors" SRL (unde Carabulea era asociat semnificativ).

Prin aceste intervenţii, omul de afaceri a continuat să determine diverse persoane prin fapte cu efect vădit intimidant, legate de notorietatea şi potenţa sa financiară, să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată, susţin procurorii, care mai arată că, astfel, Carabulea dorea să convingă acele persoane "că este mai presus de lege", că poate încălca oricând hotărârile instanţei penale, convingându-le astfel că finalitatea procesului penal îi va fi favorabilă.

De asemenea, anchetatorii consideră că omul de afaceri a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate să declare adevărul în faţa instanţei de judecată. În acest sens, omul de afaceri a dispus chiar reziliarea contractului de muncă al unui angajat, potrivit DNA, care arată că, în demersurile sale, Carabulea a fost sprijinit de diverşi angajaţi ai firmelor pe care le deţine direct sau indirect.

În rechizitoriul dosarului ASF, procurorii arată că, în 2012, "Carpatica Asig" avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.

Începând cu mai 2013, Ilie Carabulea, împreună cu Radu Mustăţea, fost membru al Consiliului de Administraţie Carpatica Asig, şi Marian Mîrzac, au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig, au arătat procurorii.