Actualizare - Agenţia Naţională Antidrog: Constatările şi recomandările formulate reflectă doar situaţia prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referinţă supusă auditului de performanţă
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) susţine, referitor la raportul de audit al performanţei privind tratamentul consumatorilor de droguri realizat de Curtea de Conturi, că acele constatări şi recomandări "reflectă doar situaţia prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referinţă supusă auditului de performanţă, fără a lua în considerare resursele umane şi financiare şi nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora", relatează News.ro.
"Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătăţii publice, cât şi a siguranţei cetăţeanului", arată ANA.
"Agenţia Naţională Antidrog a sprijinit specialiştii Curţii de Conturi care au desfăşurat misiunea de audit al performanţei, în perioada 09.01.2023-07.08.2023, punând la dispoziţia acestora datele solicitate privind un segment din activitatea de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri oferită de către Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin reţeaua proprie de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA). Precizăm că activităţile derulate de către Agenţia Naţională Antidrog în virtutea competenţelor conferite prin H.G. nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, cuprind un domeniu mult mai diversificat, dar care nu a fost vizat în cadrul acestui proiect-pilot", afirmă reprezentanţii Agenţiei.
Aceştia prezintă şi numărul de activităţi de prevenire derulate de ANA pentru perioada 2020-2022:
"Constatările şi recomandările formulate reflectă doar situaţia prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referinţă supusă auditului de performanţă, fără a lua în considerare resursele umane şi financiare şi nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora, în raport cu evoluţia fenomenului şi cu respectarea prevederilor legale", susţin reprezentanţii Agenţiei.
Ei arată că evoluţia structurii de personal a Agenţiei pentru perioada 2020-2022, raportat la numărul total de posturi aprobate în statul de organizare - 321, arată astfel:
- Pentru anul 2020: 248 angajaţi (77% procent de încadrare), din care 24 de psihologi, 18 medici, 26 asistenţi sociali, 97 prevenirea consumului de droguri.
- Pentru anul 2021: 235 angajaţi (73% procent de încadrare), din care 21 de psihologi, 17 medici, 23 asistenţi sociali, 102 prevenirea consumului de droguri.
- Pentru anul 2022: 240 angajaţi (75% procent de încadrare), din care 25 de psihologi, 16 medici, 26 asistenţi sociali, 99 prevenirea consumului de droguri.
"În acest sens, precizăm că Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătăţii publice, cât şi a siguranţei cetăţeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competenţe cu alte instituţii ale statului (spre exemplu cu cele din domeniul psiho-medical), iar pe de altă parte, să crească eficienţa activităţilor derulate, nu doar de Agenţia Naţională Antidrog, dar şi de ceilalţi parteneri cu atribuţii în prevenirea traficului şi consumului de droguri, precum şi utilizarea judicioasă a resurselor alocate în acest sens", se mai arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în cadrul acestui proiect pilot, nu s-a avut în vedere colaborarea interinstituţională cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu şi/sau organizaţii neguvernamentale specializate, astfel că "datele prezentate reflectă doar o situaţie «ipotetică», reflectând încă o dată faptul că reţeaua de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri trebuie să fie rezultatul unui efort comun al autorităţilor publice centrale, al altor instituţii cu atribuţii în domeniu şi/sau al organizaţiilor neguvernamentale specializate, care pot contribui la înlăturarea dependenţei, reabilitării şi reinserţiei sociale.
ANA arată că instituţia colaborează cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Colegiul Psihologilor din România şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în domeniu în vederea oferirii tuturor serviciilor specializate atât consumatorilor, cât şi familiilor lor. De asemenea, la nivelul ANA, pe parcursul acestui an, a fost înfiinţat Grupul Naţional de Alertă Timpurie, din care fac parte pe lângă specialiştii antidrog, reprezentanţi ai Poliţei Române, DIICOT, Ministerul Sănătăţii, medici din cadrul principalelor unităţi medicale din Bucureşti şi organizaţii neguvernamentale, care monitorizează în timp real, apariţia şi evoluţia noilor droguri pe piaţa din România.
"Reamintim faptul că această misiune de audit nu este prima în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, toate celelalte vizând alte segmente din care a rezultat faptul că resursele umane şi financiare ar fi fost folosite, de-a lungul perioadei, în mod eficient şi legal, aspecte care se regăsesc în rapoartele precendente ale Curţii de Conturi a României", conchid reprezentanţii ANA.
Agenţia Naţională Antidrog trebuie să-şi regândească reţeaua proprie pentru a putea să asigure servicii integrate eficiente, eficace şi accesibile, conform unui raport de audit al performanţei privind tratamentul consumatorilor de droguri, realizat de Curtea de Conturi.
---
Agenţia Naţională Antidrog trebuie să-şi regândească reţeaua proprie pentru a putea să asigure servicii integrate eficiente, eficace şi accesibile, arată un raport de audit al performanţei privind tratamentul consumatorilor de droguri, realizat de Curtea de Conturi, relatează News.ro.
"Agenţia Naţională Antidrog (ANA) este entitatea abilitată să asigure servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială consumatorilor de droguri, însă actuala formă de organizare şi funcţionare a acestei structuri aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne nu permite asigurarea uniformă şi constantă, la nivelul cererii, a serviciilor minime de asistenţă integrată pentru consumatorii de stupefiante. Capacitatea Agenţiei de a oferi servicii de asistenţă integrată este afectată semnificativ atât de lipsa resurselor umane specializate la nivelul centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog judeţene, cât şi de resursele materiale avute la dispoziţie. În consecinţă, Agenţia Naţională Antidrog trebuie să-şi regândească reţeaua proprie pentru a putea să asigure servicii integrate eficiente, eficace şi accesibile, semnalează un audit al performanţei privind tratamentul consumatorilor de droguri", transmite vineri Curtea de Conturi.
În prezent, majoritatea beneficiarilor de servicii acordate de ANA sunt consumatori de droguri implicaţi în dosare penale, peste 90% dintre solicitările de evaluare adresate Agenţiei provenind din partea justiţiei. Potrivit auditului, în 41 din cele 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA) aflate în componenţa ANA nu există echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate şi serviciile minime de asistenţă integrată pentru consumatorii de droguri.
"Datele ANA nu reflectă cu acurateţe, în timp real, numărul beneficiarilor de asistenţă integrată şi serviciile oferite acestora. Din analiza comparativă a datelor privind numărul beneficiarilor de asistenţă integrată transmise atât de fiecare CPECA, cât şi de serviciul Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanie, pe baza informaţiilor din Sistemul Informatic pentru implementarea indicatorilor de monitorizare a consumului de droguri (SIDES), rezultă diferenţe în ceea ce priveşte numărul total de beneficiari noi admişi. Din analiza bilanţurilor de activitate anuale ale fiecărui CPECA aferente anului 2021 a rezultat că datele raportate nu corespund în toate cazurile nici cu cele existente în SIDES, nici cu cele transmise Curţii de Conturi", menţionează Curtea.
Netransmiterea informaţiilor cu privire la toate persoanele care au beneficiat de servicii de asistenţă integrată, sau transmiterea incompletă a acestora generează riscul ca datele raportate către Observatorul European al Drogurilor şi Dependenţei de Droguri şi către instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu să nu reflecte cu exactitate numărul beneficiarilor de asistenţă integrată şi serviciile oferite acestora, avertizează Curtea de Conturi.
În baza auditului efectuat, Curtea de Conturi recomandă Agenţiei Naţionale Antidrog să reproiecteze, cu sprijinul conducerii Ministerului Afacerilor Interne (MAI), întregul sistem de acordare a asistenţei integrate consumatorilor de droguri. În acelaşi timp, ANA va realiza o analiză de management a modului în care se asigură serviciile de asistenţă integrată prin reţeaua proprie actuală, ţinând cont de echipa multidisciplinară necesară adaptată nevoii zonale identificate.
De asemenea, Agenţia Naţională Antidrog, cu sprijinul conducerii MAI şi al altor factori decidenţi, trebuie să ia măsurile necesare pentru a fi colectate corect şi complet datele de la toate centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA) şi alţi furnizori de servicii, astfel încât să poată fi reflectată situaţia reală a fenomenului consumului de droguri la nivel naţional.
Auditul performanţei la Agenţia Naţională Antidrog a fost efectuat în cadrul unei misiuni pilot, cu prilejul căreia a fost testată noua metodologie de audit al performanţei. Perioada supusă auditării a fost 2018-2022, iar acţiunea de audit s-a desfăşurat în intervalul noiembrie 2022 - mai 2023. În procesul de revizuire a manualului de audit al performanţei şi în testarea noii metodologii, Curtea de Conturi a României a beneficiat de sprijinul oferit de experţii Centrului de Excelenţă în Audit al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală al Statelor Unite ale Americii (GAO). În cadrul misiunii pilot de la Agenţia Naţională Antidrog au fost parcurse toate etapele auditului performanţei, conform noii metodologii, cât şi noului regulament privind activitatea de audit public extern.