Dacă preferaţi depozitele bancare, atunci este mai rentabil să le alegeţi pe cele în lei

Atît timp cît politica Băncii Naţionale a României vizează o apreciere reală a leului faţă de coşul valutar format din 75% euro şi 25% dolari, iar dobînzile bancare se menţin real pozitive, cea mai potrivită alternativă pentru păstrarea economiilor rămîne moneda naţională.

Iar pentru aceia dintre dumneavostră care aţi decis să vă ţineţi încă departe de ringul bursei sau de fondurile deschise de investiţii care plasează în acţiuni, opţiunile rămase sînt titlurile de stat, obligaţiunile municipale, depozitele bancare, certificatele de depozit sau fondurile de investiţii cu profil monetar.

Din momentul în care a devenit clar că ţinta de inflaţie pentru 2004 de 9% este un obiectiv ambiţios şi s-a luat în calcul ajustarea acesteia către un nivel de 10% - 11%, randamentele instrumentelor monetare au căpătat o tendinţă de stabilitate în jurul valorilor actuale, urmînd ca poate abia în a doua jumătate a anului acesta să-şi reia trendul descrescător.

În privinţa titlurilor de stat, aproape toate emisiunile din acest an cu scadenţa de 12 luni s-au adjudecat la un randament apropiat de 18%, Ministerul de Finanţe încă refuzînd să atragă resurse la costuri mai ridicate. În ultimele două săptămîni, totuşi, la nivelul de 18% toate ofertele venite din partea băncilor (în nume propriu sau pentru clienţii lor persoane fizice şi juridice) au fost acceptate, ceea ce constituie o premisă că, în perioada urmă-toare, acest prag să fie depăşit. Chiar şi în condiţiile unei inflaţii de 12% în 2004, randamentul de 18% pe an la titlurile de stat ar aduce un cîştig real de 6%, destul de consistent în comparaţie cu riscul asociat (virtual zero).

Spre deosebire de partenerul său de dialog, în implementarea politicii monetare, Banca Naţională a României oferă dobînzi semnificativ mai ridicate atunci cînd este vorba să atragă lichiditate din piaţă, menţinînd o dobîndă de 21,25% pe an la depozitele cu scadenţa de o lună atrase de la bănci (unul dintre indicatorii de referinţă ai pieţei monetare). Decizia oficialilor băncii centrale este motivată de necesitatea calmării tensiunilor inflaţioniste mai ales că 2004 este un an electoral.

În aceste condiţii, dobînzile oferite de bănci, la termene de 12 luni, se încadrează acum între un minim de 12% pe an (ING Bank) şi un maxim de 19% pe an (Robank), majoritatea ofertelor situîndu-se în jurul a 16% - 17% (BRD, BCR, Transilvania, Banc Post etc.). Pentru termene mai reduse de un an dobînzile sînt descrescătoare, aşa cum este şi normal într-o perioadă de stabilitate a randamentelor pe piaţa monetară, mergînd pînă la 14% la depozitele cu durata de o lună.

Este important ca investitorii să aibă în vedere şi tipul dobînzii asociată depozitului: fixă sau variabilă. Dacă tendinţa de scădere a randamentelor monetare se va manifesta din nou către mijlocul verii (aşa cum este de aşteptat), ar fi de preferat un depozit cu dobînda fixă care să asigure astfel o bonificaţie superioară celei posibil a fi obţinută în a doua parte a anului.

În afara depozitelor la termen (cu plata lunară a dobînzii sau la scadenţa contractului), unele bănci oferă şi certificate de depozit care, în funcţie de caracteristicile asociate (diferite de la bancă la bancă), au avantajul unei lichidităţi ceva mai ridicată.

Trebuie remarcat că în linii generale se menţine situaţia uşor anormală din ultimii ani prin care dobînzile la depozite (care teoretic au asociat un risc uşor mai ridicat) sînt mai coborîte decît cele la titlurile de stat (care au garanţia statului român, deci risc zero).

Şi obligaţiunile municipale sînt o alternativă reală de plasare a disponibilităţilor băneşti în condiţiile unui risc foarte scăzut (apropiat de cel al titlurilor de stat). Aveţi însă grijă să citiţi întotdeauna prospectul de emisiune înainte de a lua decizia de a subscrie la o astfel de ofertă. Multe dintre seriile de obligaţiuni au caracteristici diferite în ceea ce priveşte formula de calcul şi modalitatea de plată a dobînzii (trimestrial, semes-trial etc), termenele de rambursare a principalului şi comisioanele percepute. De regulă, cuponul de dobîndă se calculează în funcţie de media BUBID - BUBOR la care se adaugă o marjă suplimentară de 1,5% - 2%. Pentru acest motiv randamentul unui plasament în obligaţiuni municipale este în general mai ridicat decît dobînzile bancare şi copiază evoluţia lor în timp. De exemplu ultimele două emisiuni (Tîrgu Ocna care tocmai s-a încheiat şi Tîrgu Mureş care se derulează în săptămîna curentă) au fost lansate la un randament al primului cupon de 21% pe an.

Fondurile deschise de inves-tiţii cu plasamente preponderent în instrumente monetare (peste 50%) constituie o alternativă de plasament accesibilă şi utilă oferind de cele mai multe ori o îmbinare a randamentului real pozitiv caracteristic unui depozit la termen cu lichiditatea unui cont curent.

Investind în întreaga paletă de instrumente enumerate mai sus, fondurile monetare prin modul de gestionare a portofoliului de active realizează un balans între plasamente cu orizont mai îndepărtat de timp şi cîştiguri mai ridicate (obligaţiuni municipale şi depozite pe termen lung) şi plasamente foarte lichide dar cu o bonificaţie redusă (titluri de stat, contracte de report, depozite pe termen scurt). Deşi creşterea oferită de un fond deschis de investiţii cu profil monetar nu poate fi determinată exact la momentul inves-tiţiei, aşa cum este cazul unui plasament într-un instrument cu venit fix, ea este în linii mari corelată cu evoluţia randamentelor din piaţa monetară şi în funcţie de profesionalismul şi experienţa societăţii de administrare ce se situează mai aproape sau mai departe de această referinţă.