DACIAN CIOLOŞ: "Productivitatea agricolă europeană poate creşte prin statele din Europa Centrală şi de Est"

România şi ţările din Estul Europei produc doar o treime din recolta agricolă la hectar înregistrată în ţările din Europa de Vest, motiv pentru care există un potenţial de producţie care poate fi valorificat prin Politica Agricolă Comună (PAC), a declarat, ieri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală, Dacian Cioloş, în cadrul conferinţei "Agricultură şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Est - Contribuţia lor la creşterea economică şi dezvoltarea pieţei muncii", organizată de Liga Europeană pentru Cooperare Economică (ELEC) cu sprijinul Băncii Naţionale a României.

"Sper ca acest potenţial de productivitate să nu fie valorificat doar prin exportul de materii prime, ci şi prin procesarea producţiei şi folosirea oportunităţilor de export atât pe piaţa europeană, dar mai ales pe piaţa internaţională. Condiţiile vor fi favorabile pe piaţa internaţională pentru cei care vor fi în măsură să facă o agricultură competitivă din punct de vedere al preţului şi al calităţii produselor şi utilizării resurselor naturale", a spus domnia sa.

Oficialul a mai precizat că, pe viitor, creşterea de consum de produse alimentare nu va fi atât de mare în UE, cât va fi în ţările emergente, cu care inclusiv UE negociază acum acorduri comerciale. "Cred că acolo ar exista un potenţial de creştere al exporturilor de produse de calitate şi competitive din sectorul agroalimentar românesc. România poate utiliza toate facilităţile negociate de UE în aceste acorduri de liber schimb şi să-şi valorifice potenţialul de competitivitate", a mai spus Dacian Cioloş.

Comisarul a mai adăugat că fermierii români ar putea să joace un rol mult mai important în privinţa valorificării producţiei agricole, dacă ar creşte gradul de organizare a infrastructurii de colectare şi stocare. "Din punct de vedere al volumului producţiei pe care o reprezintă, fermierii din ţara noastră ar putea să joace un rol mult mai important dacă ar fi mai organizaţi, nu doar din punct de vedere juridic, ci şi al capacităţii de a colecta şi de a stoca producţia agricolă pentru a negocia direct pe piaţă comercializarea acestei producţii", a spus Dacian Cioloş.

Vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a afirmat că această problemă se regăseşte, în special, la fermierii mici, care nu au capacitatea de stocare şi nu sunt asociaţi, ei fiind nevoiţi să-şi vândă producţia încă din campania agricolă de recoltare.

"Obiectivul nostru prin PAC şi prin PNDR 2014-2020 este de a stimula integrarea producţiei, dezvoltarea capacităţilor de producţie şi astfel fermierii pot să aibă o şansă mai mare atunci când îşi negociază preţurile. Este un preţ când negociezi o cantitate mică şi nu eşti asociat şi un alt preţ dacă ai o cantitate mai mare şi dacă eşti într-o cooperativă sau într-o asociaţie. Aici este cheia succesului", a adăugat ministrul Agriculturii.

Circa 275 ha de teren arabil ies zilnic din circuitul agricol european, iar 45% din suprafeţele arabile din UE au probleme de calitate, de degradare, de eroziune şi de fertilitate, a atras atenţia Dacian Cioloş. Mai exact, 1.000 km pătraţi sunt pierduţi anual în UE fie din cauze fizice (prin urbanizare), sau calitative (fertilitate) odată cu dezvoltarea economică a ţărilor în curs de dezvoltare.

În acelaşi timp, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, a punctat că rezultatele economice ale ţării noastre ar fi fost înjumătăţite, dacă nu ar fi contribuit creşterea din agricultură, ceea ce arată importanţa acestui sector. Domnia sa consideră că există o serie de oportunităţi din punct de vedere al creşterii eficienţei în agricultură prin aplicarea unor reforme complexe în domeniu. "Realizările României în agricultură se bazează pe o serie de factori, o absorbţie mai bună a fondurilor europene, dar un efort semnificativ din partea bugetului de stat", a mai spus sursa citată.

De asemenea, Florin Georgescu a precizat că ţara noastră se confruntă cu o serie de probleme, similare celor din pieţele europene şi internaţionale, precum impactul negativ al încălzirii globale asupra agriculturii sau creşterea cererii de hrană în următorii 30 de ani.

Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei de Agricultura şi Mediu a ELEC, a subliniat că agricultura are un dublu impact: pe de-o parte benefic, pentru că produce hrana şi generează creştere economică, pe de alta negativ, pentru că se constituie într-o sursa de poluare. Steriu a mai atras atenţia asupra faptului ca planeta se va confrunta cu dublarea cererii de hrană până în 2050, ceea ce va avea implicaţii serioase asupra resurselor existente în mod sustenabil, iar globalizarea va agrava problemele de mediu. Domnia sa a pledat, printre altele, pentru stoparea agriculturii extensive, a risipei alimentare şi pentru responsabilizarea, prin educaţie, a fermierilor ca fiind condiţii pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive, care să respecte mediul înconjurător.