Dan Nica, audiat la instanţa supremă în dosarul Poşta Română

Demnitarul Dan Nica a venit, ieri, la instanţa supremă pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul Poşta Română, discuţiile având loc în şedinţă publică după ce judecătorii au respins cererea lui Tudor Chiuariu de a declara şedinţa secretă. Tudor Chiuariu a solicitat, la termenul de ieri al procesului în care este judecat alături de alte cinci persoane, declararea şedinţei secrete până la pronunţarea în dosar, pe motiv că relatările presei aduc atingere demnităţii şi constituie o presiune asupra completului de judecată. "Credibilitatea mea ca avocat este un bun. Cu fiecare articol calomnios, mi se bagă mâna în buzunar", a declarat Tudor Chiuariu.

El a mai spus în faţa instanţei că în acest dosar este judecat pentru abuz în serviciu, nu pentru fapte de corupţie, aşa cum relatează mass-media care se referă acest dosar ca la unul de corupţie.

Procurorul de şedinţă a cerut respingerea cererii, spunând că aceasta vizează îngrădirea accesului jurnaliştilor în sala de judecată şi că altele sunt motivele în baza cărora şedinţa de judecată poate fi declarată secretă.

Judecătorii au respins cererea cu motivarea că mediatizarea excesivă nu este de natură să aducă atingere imparţialităţii.

În acest dosar sunt judecaţi fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) Mihai Toader Dan, care era şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR. Totodată, fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Zsolt Nagy şi fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, sunt judecaţi pentru că au avizat proiectul de Hotărâre a Guvernului numărul 337 din 25 aprilie 2007 privind terenul din Calea Victoriei 133-135 din Capitală.

• Dan Nica: Dacă nu primea terenul din Calea Victoriei, Poşta ar fi cerut clădirea CEC sau a MNI

Fostul ministru Dan Nica a declarat ieri, la ICCJ, că a semnat aproape 15.000 de certificate de atestare a drepturilor de proprietate, printre care şi cele privind terenul din Calea Victoriei al Poştei Române, instituţie care, altfel, revendica sediul CEC sau al Muzeului de Naţional de Istorie.

Nica a arătat, în faţa judecătorilor, că în mandatul său de ministru al Telecomunicaţiilor a eliberat aproximativ 15.000 de certificate de atestare a drepturilor de proprietate, pentru toate terenurile deţinute de societăţile din subordinea Ministerului de Telecomunicaţii şi Tehnologie a Informaţiei (MCTI).

Demnitarul a declarat că este "foarte posibil, probabil" să fi semnat şi certificatele privind două terenuri de la adresa Calea Victoriei 133-135, în suprafeţe de 12.918, respectiv 8.218 metri pătraţi.

Nica a precizat că a semnat aceste certificate în baza amplei documentaţii întocmite şi în urma concluziilor comisiilor de specialitate special numite pentru aceste desemnate prin ordinul ministrului.

Fostul ministru le-a mai spus judecătorilor că, "nefiind jurist", nu poate exprima puncte de vedere privitoare la natura juridică a terenurilor din Calea Victoriei 133-135 şi nici dacă, prin certificatele eliberate pentru acestea, s-a realizat trecerea suprafeţelor din domeniul public în cel privat al statului.

Dan Nica a adăugat că, din cele ştiute de el, primul teren a fost dat pentru ca Poşta Română să nu revendice clădirea CEC sau pe cea a Muzeului Naţional de Istorie (MNI) şi că "eliberarea celor două certificate de atestare a drepturilor de proprietate s-a realizat pentru că exista un litigiu între Ministerul Culturii şi MCTI - Poşta Română privind suprafaţa de 12.000 de metri pătraţi, ulterior fiind eliberat al doilea certificat, pentru suprafaţa de peste 8.000 de metri pătraţi". Instanţa va relua dezbaterile în acest proces în 8 iunie.