DAN TRIFU, ECO-CIVICA: "Discuţiile privind aplicarea Codului Silvic bat pasul pe loc"

Discuţiile privind normele de aplicare a noului Cod Silvic au cam bătut pasul pe loc în ultima vreme, una dintre cauzele invocate fiind perioada concediilor, ne-a declarat, ieri, Dan Trifu, vicepreşedintele Fundaţiei Eco-Civica, organizaţie implicată direct în dezbaterile dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi societatea civilă pe tema Strategiei Forestiere Naţionale (SFN).

Potrivit domniei sale, reprezentanţii ONG-urilor specializate în problema pădurilor vor avea, în zilele următoare, mai multe întâlniri cu şefii Poliţiei Române şi cu cei ai Jandarmeriei, problemele silvice fiind printre temele de discuţie.

"Desigur că stoparea tăierilor ilegale va fi un subiect principal al discuţiilor.

Nu cerem decât aplicarea legislaţiei şi credem că Poliţia împreună cu Jandarmeria au capacitatea să verifice fiecare camion care transportă lemne tăiate", ne-a precizat Dan Trifu.

Domnia sa a menţionat şi apariţia unei hărţi a zonelor de risc pentru tăierile ilegale de păduri, elaborată de specialişti de la fundaţia World Wide Fund of Nature şi de la Ministerul Mediului. Harta prezintă un cod roşu privind aceste defrişări, în 28 de judeţe din ţară, cu pericol mare pentru judeţe precum Dâmboviţa, Argeş, Olt, Mehedinţi, Bacău sau Maramureş.

Vicepreşedintele Eco-Civica consideră că harta este foarte bine venită "pentru că ştim zonele de risc, iar măsurile adoptate trebuie să remedieze în timp cât mai scurt problemele negative cunoscute, considerate pagube de mediu, prin refacerea echilibrului ecosistemelor, ce va conduce şi la stabilirea cantităţilor de lemn ce pot fi extrase".

Una dintre soluţiile care au fost propuse de organizaţiile non-guvernamentale pentru stoparea defrişărilor ilegale de păduri a fost atragerea de voluntari care să supravegheze acest fenomen. În acest sens, Greenpeace România a demarat recent o astfel de campanie, iar 500 de persoane au fost înscrise până în prezent, după cum ne-a declarat, ieri, Ionuţ Apostol, director de campanii al ONG-ului. Iniţiativa Greenpeace a venit în contextul în care autorităţile întârzie să ia măsuri cu privire la situaţia alarmantă în care ne aflăm în ceea ce priveşte administrarea domeniului forestier naţional.

Domnul Apostol ne-a precizat că, în prezent, Greenpeace are mai multe analize în curs de finalizare privind situaţia tăierilor ilegale şi susţine că rezultatele acestora vor fi publicate în perioada următoare.

"Campania de atragere a voluntarilor a reprezentat un succes pentru noi, având înscrise circa 500 de persoane până acum", ne-a spus reprezentantul Greenpeace, subliniind: "Urmează să începem organizarea de întâlniri cu voluntarii şi să finalizăm un ghid de implicare a voluntarilor în campania de protejare a pădurilor".

În ceea ce priveşte redactarea legislaţiei subsecvente noului Cod Silvic, Ionuţ Apostol ne-a precizat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat pe 18 august o dezbatere cu privire la elaborarea normelor tehnice, a ghidurilor şi instrucţiunilor din silvicultură.

Totodată, MMAP, prin vocea ministrului Graţiela Gavrilescu, a anunţat că în cursul acestei săptămâni va fi adoptată Hotărârea de Guvern de funcţionare a Gărzii Forestiere, care va lua fiinţă prin transformarea Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare (IRTSV).

"Nu urmărim doar stoparea tăierilor ilegale, ci şi reîmpăduririle, iar la sfârşitul lunii septembrie vom trimite spre aprobare Parlamentului României Strategia Naţională de Împăduriri", a spus ministrul Graţiela Gavrilescu, citată de Agerpres.

Strategia Forestieră Naţională este văzută drept una dintre soluţiile pe termen mediu şi lung la problema tăierilor ilegale de păduri din ţara noastră, însă elaborarea şi adoptarea acesteia întârzie de ani buni, documentul fiind lansat în dezbatere internă în cadrul Ministerul Mediului, la sfârşitul anului 2012, dar fără rezultate până acum. Reprezentanţii MMAP susţin că vor să finalizeze, în acest an, Strategia Forestieră Naţională, printre obiectivele principale ale documentului fiind împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea a 1.000 de hectare de perdele forestiere în fiecare an.