Premierul Viorica Dăncilă face astăzi şi m o vizită la Bruxelles, pentru întâlniri cu grupurile politice din Parlamentul European. Săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European va avea loc o dezbatere despre statul de drept din România.
"Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, efectuează o vizita de lucru la Bruxelles, în perioada 25-26 septembrie 2018, în cadrul căreia va avea o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai grupurilor politice din Parlamentul European, precum Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană şi Grupul Partidului Popular European", anunţă Guvernul.
Conform sursei citate, "vor fi discutate aspectele prioritare de pe agenda europeană, în perspectiva deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE de către România şi reafirmarea disponibilităţii României de a contribui în mod activ la procesul de reflecţie asupra viitorului Europei".
Săptămâna viitoare, în 3 octombrie, în plenul Parlamentului European va avea loc o dezbatere privind situaţia statului de drept în România, la care este invitată şi Viorica Dăncilă.
După cum anunţa europarlamentarul Siegfried Mureşan în 13 septembrie, Parlamentul European va adopta o rezoluţie despre situaţia din România în cea de-a doua sesiune plenară din luna octombrie (22-25 octombrie).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.09.2018, 17:56)
„Mi-a spus preşedintele BERD că un asemenea nivel de incompetenţă la vârful administraţiei publice din România nu a mai întâlnit niciodată. Este un guvern dezastruos“, şopteşte unul dintre cei mai puternici bancheri ai României la începutul unei conferinţe.
Săptămâna trecută, România a avut ocazia să fie în prima linie a diplomaţiei europene şi mondiale la Summitul celor Trei Mări, o repetiţie pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din prima jumătate a anului viitor.
Au fost la Bucureşti şefii BERD, BEI, înalţi funcţionari ai altor instituţii financiare internaţionale, şefi de stat şi de guvern. Era ocazia ideală de a discuta ce trebuie făcut pentru a înainta cu finanţarea investiţiilor pentru infrastructură - în autostrăzi, căi ferate.
Dar impresiile lăsate, după cum spun oamenii care au participat la aceste întâlniri, au fost teribile.
Însuşi bancherul care povestea era jenat pentru că, deşi de naţionalitate străină, se simţea reprezentat de aceşti lideri ai României.
În mod normal, oricât ar fi de greu şi nedrept, faţă de străini nu este bine, nu ai voie să-ţi denigrezi liderii, oricare ar fi ei şi oricât de capabili ar fi. Cât timp au un mandat, ei reprezintă ţara în faţa străinilor. Însă, între noi, putem spune că astăzi România este condusă de alianţa conacelor.
Conacul lui Liviu Dragnea şi conacul lui Marian Oprişan decid astăzi cine este la putere.
Vineri, la comitetul executiv al partidului de la guvernare, poziţia lui Marian Oprişan a fost cea care a schimbat raportul de forţe. A fost ca o înţelegere de la conac la conac. Niciunul dintre conace nu este trecut pe numele lor, dar locuitorii din Teleorman şi Vrancea ştiu cine sunt jupânii, cine sunt stăpânii conacelor.
Ai conacul, ai judeţul. Îi trebuie cuiva 1.400 de metri pătraţi de spaţii construite şi un conac de 10-15 hectare? Acestea sunt doar semne ale puterii, iar când stăpânul conacului din Vrancea a spus că stăpânului conacului din Teleorman încă nu i-a venit vremea să fie schimbat, aşa a rămas.
Cu un proces de modernizare şi urbanizare întrerupt, puterea este recunoscută astăzi în România, precum în feudalism, după însemne şi mărimea conacelor mai mari decât spitalele din reşedinţele de judeţ respective.
Străinii au sesizat cât de slabă este astăzi conducerea acestei ţări şi pun pe masă fără jenă planuri de extragere a resurselor şi chiar de revizuire teritorială.
În spatele discuţiilor de la mesele oficiale se pune tot timpul problema cât de tari şi ce interese au cei din faţa ta. Astăzi, România este percepută, din cauza acestei clase de jupâni, al căror singur obiectiv este imunitatea şi albirea banilor obţinuţi din contracte frauduloase cu statul sau din evaziune, ca un teritoriu lipsit de apărare.
Această clasă de jupâni care şi-au împărţit România după ’89 preluând active pe nimic, care s-au aşezat pe contracte cu statul, şi-au însuşit fraudulos retrocedări şi nu şi-au plătit ani de zile taxele, a ajuns să fie o vulnerabilitate extremă. Dacă nu va fi făcută curăţenie, orice scenariu este posibil.
Meciurile geopolitice globale sunt atât de intense, cu o acutizare a tensiunii între Germania şi Statele Unite, încât ce se va întâmpla în această zonă va putea intra lejer la pagube colaterale.
Însuşi Summitul celor Trei Mări este de fapt o iniţiativă americană pentru a pune o stavilă între Marea Nordului şi Marea Neagră înţelegerii germano-ruse, bine cunoscută în istoria ţărilor din zonă.
În cercuri înalte se şi spune deja pe şleau că investiţiile masive ale Germaniei în Transilvania îi asigură acestei zone un viitor înspre Vest, Modova este pierdută la Est, iar sudul ţării rămâne geostrategic pentru americani, mai ales în condiţiile nervozităţilor din Turcia.
Este curajos şi chiar dramatic să şi formulezi aceste scenarii, dar în faţa dezastrului de la guvernare, străinii au căpătat atât de mult curaj încât chiar o fac. Nu este pentru prima dată în istoria României când pentru un conac a fost vândută o ţară.