Daniel Constantin: "Agricultorii afectaţi de grindină vor fi ajutaţi printr-o schemă de minimis"

Agricultorii care au înregistrat pagube din cauza căderilor de grindină vor fi ajutaţi printr-o schemă de minimis similară celei aplicate în 2012, însă trebuie să fie finalizată o evaluare exactă a pagubelor, a declarat, astăzi, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

"Nu avem încă finalizată o evaluare exactă a pagubelor. Au fost pagube în jurul Bucureştiului atunci când a căzut grindina şi acolo cu siguranţă vom găsi soluţii să intervenim, pentru că au fost solarii distruse. Cred că vă amintiţi că în anul 2012 una dintre primele măsuri pe care le-am luat a fost să-i ajutăm pe cei din zona Galaţiului afectaţi de căderi de zăpadă. Vom face tot posibilul ca acum să-i ajutăm printr-o schemă de minimis pe cei care au avut acum aceste necazuri", a spus Constantin, prezent la o conferinţă organizată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Acesta a precizat că ajutorul de minimis va putea fi orientat şi către persoane fizice nu numai către asociaţii.

Pe de altă parte, şeful MADR consideră că, pe termen mediu, soluţia în astfel de situaţii o reprezintă fondurile mutuale.

"Soluţia pe termen mediu, am mai spus-o, o reprezintă fondurile mutuale. Avem legislaţie pregătită, avem fonduri europene imediat ce se aprobă PNDR şi atunci toţi cei care vor fi membri, prin contribuţia ministerului şi prin fonduri europene, vor primi despăgubiri", a spus Constantin.

În ceea ce priveşte situaţia culturilor agricole, ministrul a afirmat că până acum agricultura a beneficiat de pe urma căderilor de precipitaţii, chiar dacă în unele zone, pe suprafeţe mici, s-au înregistrat pagube, iar agricultura ar mai avea nevoie de ceva precipitaţii şi în luna mai.

"Au fost şi anumite suprafeţe afectate de precipitaţii, dar nesemnificative, însă în anumite zone, precum Călăraşi şi Ialomiţa, nu au căzut precipitaţii. În timp ce în Mehedinţi erau căderi masive în Ialomiţa se iriga. Cred că pentru agricultură ar mai trebui să avem ceva ploi în luna mai. Până acum culturile de toamnă arată foarte bine, dar nu vreau să fac estimări pe producţii pentru a nu influenţa într-o formă sau alta preţurile, dar eu zic că sunt premise foarte bine şi anul acesta", a adăugat şeful MADR.

În legătură cu normele metodologice la legea vânzării terenurilor agricole, ministrul a spus că ele vor apărea în câteva zile.

Tranzacţiile cu terenuri agricole sunt blocate în momentul de faţă întrucât nu au apărut normele de aplicare a Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, însă ministrul Agriculturii promite că aceste reglementări vor apărea în câteva zile.

"Normele metodologice pe legea vânzărilor terenurilor agricole vor apărea în câteva zile. Au fost agreate de toate ministerele şi este o chestiune de zile, după care trebuie publicate în Monitorul Oficial", a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin.

Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă nu se aplică din lipsa normelor de aplicare. De asemenea, Agenţia Domeniilor Statului (ADS), cea care va regla piaţa funciară din partea statului, trebuie să treacă în subordinea premierului. 

Din păcate, o mare parte a agricultorilor români se plâng că Legea 17 este "o lege antinaţională pentru majoritatea românilor" şi cer îmbunătăţiri pentru a evita înstrăinarea terenurilor.

"Pământul este principalul mijloc de producţie, este un bun naţional ce nu trebuie înstrăinat. Sunt deja vândute străinilor peste un milion de hectare, iar alte două milioane sunt arendate de aceeaşi categorie. Prin dreptul de preempţiune stabilit prin legea recent adoptată, considerată de majoritatea românilor antinaţională, şi suprafeţele arendate vor intra curând în proprietatea actualilor arendaşi", a declarat joi preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.

Procedurile introduse în lege asigură respectarea dreptul de preempţiune la achiziţia acestor terenuri pentru coproprietari, arendaşi, proprietari vecini şi stat. 

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri. 

În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol este şi de 13 ori mai mic faţă de alte state europene, în condiţiile în care un hectar se vinde cu 3.700 de euro, iar în Germania sau Danemarca poate ajunge la 11.000 de euro, respectiv 22.000 de euro. În Olanda, pământul agricol este extrem de valoros pentru că un hectar poate ajunge şi la 48.000 de euro.

Cele mai mari suprafeţe de terenuri, în România, sunt deţinute de italieni, cu o pondere de 24,29%, urmaţi de germani cu 15,48% şi de cei din ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%

Băsescu, agricultorilor: Sugestia mea este să creaţi două, trei societăţi de valorificare a producţiei agricole

 Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, de asemenea, joi, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că este nepermis ca România, aflată în primele ţări din punct de vedere al potenţialului agricol, să nu aibă firme autohtone care să se ocupe de găsirea de pieţe alternative de desfacere. 

"Oameni buni, Dumnezeu să-l ierte, nu mai este Triţă Făniţă să exporte cereale, dar este nepermis ca o ţară care este în primele patru, cinci ţări din Europa din punct de vedere al potenţialului agricol să nu aibă firme româneşti care să se ocupe de găsirea de pieţe, de pieţe alternative şi de a asigura agricultorilor desfacerea producţiei la un preţ bun. De ce trebuie să vând neapărat în Egipt? Când pot să vând în Indonezia? Dar dacă aici vrea... eu nu vreau să pronunţ nume de firme, o să mă batjocorească şi o să vândă aici sau cel puţin o să-mi spună că a vândut aici. Trebuie să ne diversificăm destinaţia şi aici România are oameni capabili să studieze pieţele şi să dea soluţii de diversificare a acestor pieţe pentru că nu este permis să stăm la mâna unor oameni care nu au niciun interes să se nască agricultura românească, ei se servesc pe ei", a spus şeful statului, la Conferinţa naţională a agricultorilor "Agricultura românească între subzistenţă şi performanţă".

El a subliniat că este esenţial să se pună bazele unei companii care să se ocupe de valorificarea producţiei agricole, în mod deosebit de cereale. 

"Sugestia mea este să creaţi două, trei societăţi de valorificare a producţiei agricole ale dumneavoastră", a afirmat şeful statului. 

Şeful statului a arătat că pe site-ul Preşedinţiei a fost publicat cadrul naţional strategic pentru dezvoltare durabilă a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural în perioada 2014-2020, iar ceea ce se propune, în linii mari, este finanţat prin resursă financiară europeană. El consideră că acest document ar trebui distribuit Parlamentului şi agricultorilor, pentru că acolo există o proiecţie a obiectivelor precise pentru agricultura românească.

"Există o astfel de strategie, care aruncă o lumină asupra modului cum ar trebui dezvoltată agricultura şi care să fie priorităţile până în 2020", a spus Băsescu, arătând că acest document vizează doi piloni, o dezvoltare pe verticală şi consolidarea pe orizontală, prin care terenurile să fie vândute într-o anumită logică şi cu bună ştiinţă în interes naţional, fiindcă sunt "un bun cu care nu ne putem juca".

Preşedintele Băsescu a precizat că este extrem important ca românii să înţeleagă şi importanţa consolidării suprafeţelor, pentru că există deja peste un milion de fermieri cu ferme de subzistenţă care înglobează 51% din suprafaţa agricolă, iar 0,3% din ferme înglobează 49% din suprafaţa agricolă.

"Când privim la rentabilitatea şi eficienţa agriculturii noastre, nu putem să nu observăm că nu poţi să stai în competiţie când jumătate din terenul agricol este în firme ferme de subzistenţă, de aceea cred că trebuie declanşată o politică de consolidare a suprafeţelor, dar totul rămâne o poveste până nu se face cadastrul şi cartea funciară", a spus şeful statului.

El a afirmat că este păţit şi, neavând cadastrul făcut, nu a mai putut să ia mai mult pământ.

Preşedintele Traian Băsescu a indicat că în strategia publicată pe site-ul Preşedinţiei se regăsesc aceste elemente, alături de prioritatea privind realizarea irigaţiilor.

"Irigaţii nu vom avea pe suprafeţe foarte mari sau integral pe suprafeţele care au nevoie de irigaţii nici în doi, nici în cinci, poate nici în zece ani, pentru că sunt costuri extrem de mari, dacă ţinem cont de irigaţiile făcute inteligent cu costuri minime", a arătat el, adăugând că şi pe terenul său trece un canal de irigaţii care este secat, deoarece presupune costuri foarte mari. 

În context, el a apreciat că, în afară de finalizarea canalelor Siret-Bărăgan şi Bucureşti-Olteniţa, ar trebui declanşată o politică de colectare a apei din poli şi tornade.

"Statul trebuie să fie şi aici un campion al sprijinului pentru agricultori prin realizarea investiţiilor în mod obligatoriu", a afirmat Băsescu. 

Şeful statului a arătat că strategia nu este inflexibilă, dar că trebuie să fie adoptată de Parlament.

"Un document care să creeze imaginea unde vom ajunge cu agricultura este în opinia mea în regulă", a completat preşedintele Băsescu.