DANIEL DĂIANU:  "Traversăm cea mai dificilă perioadă din istoria Uniunii Europene"

Traversăm cea mai dificilă perioadă din istoria Uniunii Europene, avertizează economistul Daniel Dăianu, apreciind că atât criza Zonei Euro, cât şi criza refugiaţilor/migranţilor "au revelat slăbiciuni ale Uniunii".

Ne confruntăm cu probleme de încredere între statele membre, dar şi între acestea şi Bruxelles, între Nord şi Sud, între Est şi Vest, între guverne şi cetăţeni, completează domnul Dăianu, adăugând că "guvernanţa" dezechilibrelor a devenit excesiv de birocratică.

Uniunea bancară are nevoie de o schemă colectivă de garantare a depozitelor, spune economistul, apreciind că şocurile asimetrice sunt o problemă.

Reformele structurale consumă timp, având nevoie de mediu prielnic, creşterea economică depinde de demografie şi câştiguri de productivitate, iar politicile interne nu trebuie să fie pro-ciclice, conchide domnia sa.

Economistul Laurian Lungu consideră că, în structura actuală, uniunea monetară va fi supusă unor presiuni crescânde, subliniind: "În anul 2008, Comisia Europeană a publicat un raport complex (...) în ideea de a analiza atât evoluţia zonei euro în cei zece ani de existenţă, cât şi provocările viitoare. Acel raport scoatea în evidenţă câştigurile uniunii monetare, cum ar fi intensificarea comerţului între ţările membre sau accelerarea integrării financiare, însă şi carenţele Zonei Euro, în special cele legate de creşterea sub aşteptări a PIB-ului şi a productivităţii. La încă 7 ani după acel raport, problemele legate de convergenţa reală s-au adâncit".

În opinia domniei sale, creşterea economică la nivelul Zonei Euro este mult prea lentă, rata şomajului este prea mare, nivelul datoriei publice şi private continuă să crească, tensiunile politice rămân puternice, iar fragilitatea financiară este încă substanţială, în ciuda eforturilor de a o diminua.

În cazul unei crize majore de natură fiscală sau socio-politică, arhitectura financiară curentă a Zonei Euro - Banca Centrală Europeană, Mecanismul de Stabilitate European, Uniunea Bancară etc. - va fi pusă sub o presiune consistentă, ajungându-se la creşterea riscului dezintegrării Zonei Euro, mai precizează domnul Lungu: "În ceea ce priveşte creşterea economică, aceasta se poate obţine numai prin schimbări structurale care sunt specifice fiecărei ţări membre ale Zonei Euro".

Economiştii prezenţi, vineri, la dezbaterea "România şi zona euro", au păreri diferite despre momentul în care ţara noastră ar trebui să adopte moneda unică europeană. Acestea variază de la aderarea imediată şi abia apoi să fie gestionat impactul şi până la a nu adera deloc. Toţi sunt, însă, de acord că actuala dată ţintă, stabilită mai mult formal pentru 2019, nu mai poate fi luată în calcul, adoptarea monedei unice trebuind să se facă numai atunci când România va fi cu adevărat pregatită şi când zona euro îşi va rezolva problemele structurale.