DANIEL STEIN, DEPARTAMENTUL DE STAT AL SUA: SUA sunt interesate într-o Europă puternică

Statele Unite ale Americii sunt interesate ca Europa să fie puternică din punct de vedere economic şi susţin realizarea securităţii energetice a acesteia, prin diversificarea rutelor de tranzit a hidrocarburilor din Asia Centrală spre pieţele europene, dar şi a furnizorilor, a precizat recent, la Astana, cu ocazia Kazenergy Eurasian Forum, Daniel Stein, senior adviser al reprezentantului special al departamentului de stat american pentru energia eurasiatică.

Manifestarea a reunit membri din conducerea celor mai importanţi jucători din industria energetică, precum Exxonmobil, Chevron, Total, Statoil, Kazmunaigaz, Lukoil, specialişti şi oficiali ai statelor central asiatice şi europene.

"Europa este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai noştri în diverse domenii, precum lupta împotriva terorismului sau pentru respectarea drepturilor omului", a argumentat Daniel Stein interesul SUA într-o Europă puternică.

Expertul american a a atras atenţia asupra faptului că unele dintre statele europene sunt dependente de importurile de gaz şi că întreruperea furnizării de gaze, cum s-a întâmplat în 2009, poate avea consecinţe grave.

În 2009, Rusia a sistat livrările de gaz către Europa, în mijlocul iernii, în contextul unei dispute cu Ucraina. Circa 80% din gazul exportat de Rusia în Europa trece prin Ucraina, susţin experţii.

Steian a adăugat: "Politica Statelor Unite în Asia Centrală are trei vectori: încurajarea descoperirii unor noi surse de energie, sprijinirea Europei pentru obţinerea securităţii energetice şi susţinerea producătorilor cas-pici de energie să găsească şi să construiască noi rute de export". Domnia sa apreciază că statele central asiatice şi din regiunea Mării Cas-pice ar trebui să aibă posibilitatea să-şi aleagă în mod liber rutele de export pentru hidrocarburi.

Expertul american a făcut, astfel, referire la controlul pe care Rusia îl are asupra unor conducte de trans-port al gazului şi petrolului din statele central asiatice care sunt nevoite să folosească infrastructura rusească sau să vândă, în unele cazuri, gazul direct Rusiei, neavând posibilitatea să îl exporte direct pe pieţele europene.

"Administraţia Obama susţine puternic realizarea coridorului sudic", a mai precizat Daniel Stein. Coridorul sudic reprezintă, de fapt, o reţea de conducte, precum Nabucco, Agri etc, care, odată construite, ar asigura transportul hidrocarburilor central asiatice pe pieţele europene, uşurând, astfel, dependenţa de resursele şi rutele de transport controlate de Rusia.

De-a lungul anilor, americanii au susţinut, cel puţin la nivel declarativ, crearea unor rute de transport alternative în Asia Centrală, însă europenii au găsit, de multe ori, că este dificil să îşi coordoneze mişcările şi negocierile cu aceste state, iar proiectele de construcţie a unor conducte care să aducă hidrocarburile în Europa, ocolind Rusia, au stagnat ani la rândul. Unii analişti au considerat că o schimbare a acestei situaţii a survenit pe 12 septembrie, când Comisia Europeană a primit mandat să negocieze "cu o singură voce", în numele tuturor celor 27 de state, un tratat cu Azerbaidjan şi Turkmenistan pentru participarea la proiectul conductei transcaspice. În această săptămână, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a anunţat că UE a invitat şi Kazakhstanul să se alăture acestui proiect.

Daniel Stein a respins, însă, opinia că politica energetică americană şi cea rusească ar reprezenta un nou "mare joc" în Asia Centrală, fă-când referite astfel la termenul "great-game", utilizat ca să descrie confruntarea dintre imperiul ţarist şi cel britanic pentru controlul Asiei Centrale, "jucat" cu două secole în urmă.

"Contractul semnat recent între Exxon şi Rosneft pentru explorarea unor perimetre în regiunea arctică arată că cele două ţări pot lucra împreună", a mai precizat Stein. În august, compania americană Exxon şi cea rusească Rosneft au semnat un contract pentru explorarea unor perimetre arctice. Mişcarea a fost considerată o adevărată lovitură pentru gigantul britanic BP, care a participat şi el la negocieri.

Daniel Stein a mai precizat că actori relativ recent prezenţi în zona Asiei Centrale, precum India şi China pot juca un rol important în regiune. "Pe termen lung, în această regiune va fi nevoie de rute de export suplimentare! Kazahstanul este una dintre ţările care nu face parte din OPEC, având potenţial să îşi crească producţia de petrol în perioada următoare", a atras atenţia expertul american.

Producţia de petrol a Kazahstanului a crescut de la 25,2 milioane de tone în 1991 (când ţara a ieşit de sub Uniunea Sovietică), la 80,4 milioane de tone (volumul estimat pentru anul în curs). Estimările pentru anul 2020 indică o producţie de 132,1 milioane de tone, potrivit datelor prezentate, în această săptămână, în cadrul Kazenergy Eurasian Forum, de Sauat Mynbayev, ministrul kazakh al petrolului şi gazului.