Cipru nu va avea nevoie de toţi cei 10 miliarde euro din pachetul de asistenţă financiară primit în 2013 de la Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, deoarece economia se redresează într-un ritm ce depăşeşte estimările, a declarat astăzi pentru AFP ministrul de Finanţe de la Nicosia, Harris Georgiades.
"Economia este mult mai bună, dar nu spun că este bună. Îşi revine. Încă ne confruntăm cu o rată negativă de creştere, dar în fiecare trimestru vedem o îmbunătăţire", a afirmat Georgiades, estimând că anul acesta creşterea PIB-ului va fi, din nou, "foarte blândă".
După negocieri îndelungate, reprezentanţii FMI, CE şi BCE au acceptat, la sfârşitul lui martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. Astfel, Cipru a devenit a cincea ţară dintre cele 17 ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.
Ministrul cipriot de Finanţe a dat asigurări că ţara sa a făcut "progrese semnificative" din 2013 până în prezent: "Rata şomajului a început să scadă, situaţia finanţelor publice este sub control, nu avem deficit şi, cel mai important, sectorul bancar se stabilizează. (...) Nu ne aşteptăm ca băncile să aibă nevoie de capital, prin ajutoare de stat".
O parte dintre cei 10 miliarde euro din pachetul de asistenţă păstrat ca un capital-tampon pentru bănci nu va mai fi necesară, a precizat Georgiades, adăugând că până acum Cipru a primit 6 miliarde euro din împrumutul internaţional.
În ianuarie, Nicosia a renunţat la toate restricţiile impuse tranzacţiilor încheiate de băncile străine, atenuând regimul impus mişcărilor de capital în martie 2013.