De ce explodează conturile Gabrielei Firea

Primarul general al Capitalei ne anunţă că o bombă va exploda în finanţele Capitalei. Conturile Primăriei Generale vor fi închise. Este o bombă cu explozie întârziată. O bombă care a fost amorsată mai întâi de Traian Băsescu şi apoi de către Adriean Videanu. Şi pe care ea, primăriţa nu a reuşit să o dezamorseze timp de patru ani. Oare de ce? Există vreo soluţie?

În epicentrul acestei afaceri de peste sute de milioane de euro, care zguduie din temelii în prag de alegeri Primăria Generală a Capitalei, se află un om de afaceri. Costică Costanda. Acesta a obţinut o hotărâre definitivă executorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza căreia poate executa silit Primăria Generală a Capitalei. Evident, această sumă uriaşă de bani revendicată de Costanda şi omologată de Înalta Curte nu va fi extrasă din poşeta doamnei Firea. Ci din portofelul milioanelor de cetăţeni ai Capitalei. Este vorba deci de banii noştri. Şi chiar de banii tuturor românilor. Dacă ne gândim că, într-o oarecare măsură, Primăria Generală a Capitalei este finanţată şi de la bugetul statului. Dar unde-i lege, nu-i tocmeală. Sau e tocmeală?

Cum a ajuns omul de afaceri Costică Costanda să pretindă şi să obţină o căruţă de bani, mai întâi de la bucureşteni şi apoi de la toţi cetăţenii României? Istoria începe din anii 2000. Când două familii, Dumitru Licaru şi Tudor Dumitru au solicitat o punere în posesie pe două terenuri de 4.269 de metri pătraţi şi respectiv 28.500 de metri pătraţi existente în ceea ce avea să devină Satul Francez. Respectiv în zona de nord a Capitalei. Zona cu cea mai rapidă creştere a preţurilor la imobiliare. Ei au fost reprezentaţi în această afacere în raport cu Primăria Generală a Capitalei de Constantin Costanda. În spatele acestei reprezentări au existat - oare de ce ne-ar mira? - contracte prin care Costanda devenea în final proprietarul celor două terenuri. Se subînţelege de ce. Costanda avea relaţii la Primărie. La cel mai înalt nivel. A avut relaţii bune, cel puţin o vreme, cu Traian Băsescu şi la fel de bune, tot pentru o vreme, cu succesorul acestuia, Adriean Videanu. Prin urmare, fir direct cu doi primari generali. Dar şi un fir indirect. Mai important chiar. Cu Adrian Iordache, cel care a condus şi conduce şi în prezent Departamentul Juridic al Primăriei Generale a Capitalei. Omul cheie în orice afacere legată de proprietăţi, de bani, de drepturi şi de obligaţii juridice.

Pentru cei peste 32.000 de metri pătraţi, Costică Costanda a solicitat de la Prefectura Bucureşti, condusă la acea dată de o altă cunoştinţă comună, de domnul Gabriel Oprea, un schimb de terenuri. Satul Francez contra Parcul Bordei. Omul de afaceri cerea nici mai mult nici mai puţin decât un teren echivalent, într-o zonă şi mai bună a oraşului. Puţin mai în nord. Pe bună dreptate, Gabriel Oprea s-a opus. Dar după ce Costanda, anticipând o aprobare, pusese deja piciorul, ca să nu spun buldozerul în Parcul Bordei. Şi după ce un cunoscut parlamentar, Marius Marinescu a intervenit în forţă, demonstrând că Parcul Bordei era un bun de utilitate publică şi nu putea fi cedat printr-un contract comercial. Şi ce a urmat? În ianuarie 2008, primarul general al Capitalei a propus două hotărâri de Consiliu, prin care terenurile din Satul Francez urmau să-i fie cedate lui Costanda. Mai mult decât atât. Sub semnătura primarului general, Primăria se angaja - o premieră absolută în plan naţional şi o ilegalitate desăvârşită - să acorde prin PUZ dreptul proprietarului de a ridica pe aceste terenuri construcţii de cinci etaje plus parter. Cele două decizii au fost şi rămân ilegale. În ciuda faptului că Înalta Curte nu a remarcat acest lucru. De fapt de două ori ilegale. Primarul nu avea dreptul să emită o asemenea hotărâre. Era atribuţia Consiliului Municipal. În al doilea rând, primarul nu avea dreptul să se angajeze în mod anticipat la efectuarea unui PUZ. S-a produs deci un abuz în serviciu cu consecinţe extrem de grave. Primarul, prin formaţie, nu era jurist. Jurist este cel care a ticluit aceste documente. Şi este chiar juristul şef al Capitalei de atunci şi de acum. Acelaşi Adrian Iordache.

Dar Consiliul Municipal, sesizând aberaţia, l-a tratat pe Costanda cu un refuz. În sensul că PUZ-ul nu a ieşit. Şi de atunci Costanda se judecă cu Primăria Generală. Până când, în final, anul trecut, a câştigat definitv şi irevocabil la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iar acum execută în baza acestei decizii judecătoreşti Primăria Generală a Capitalei pentru 115 milioane de euro. Iar doamna Gabriela Firea, în numele locuitorilor Capitalei, e bună de plată.

Înainte de a capitula, Gabriela Firea le-a solicitat consilierilor o decizie prin care aceştia urmau să accepte o compensaţie, tot în terenuri, pentru Costică Costanda. Consiliul Municipal a refuzat-o. În aceasă situaţie, ea se adresează unui Guvern ostil. Guvernului PNL. Şi îi solicită bani. Bani nu de la Orban din buzunar, ci de la noi. Guvernul, fireşte, o refuză. Până una alta. Şi iată că, în prag de alegeri, bugetul Primăriei Generale a Capitalei sare în aer. Oare cine a sfătuit-o pe Gabriela Firea să acţioneze astfel? Cine o împinge în această capcană?

Răspunsul este extrem de uşor de dat. Departamentul Juridic al Primăriei Generale a Capitalei. Stâlpul Capitalei, care a fost sfetnicul de taină şi în acelaşi timp sfetnicul legal pentru patru primari generali. Băsescu, Videanu, Oprescu şi Firea. Şi este acelaşi Adrian Iordache.

Dar care este soluţia corectă? Şi încă fezabilă? Gabriela Firea, în măsura în care nu este la rândul ei atrasă ca într-o gaură neagră de şeful Departamentului Juridic al Primăriei Generale a Capitalei, ar trebui pur şi simplu să înceapă operaţiunea de rezolvare a acestui litigiu cu Costanda, prin a-l da afară pe Adrian Iordache. Aceasta este o soluţie corectă sub aspect administrativ. Dar încă nu rezolvă problema. A doua mişcare pe care o poate face de îndată este să formuleze o plângere penală împotriva dispoziţiilor, cele două din 2003, de schimb de terenuri. Pentru că erau ilegale. În speranţa că procurorii vor înţelege cât de urgentă este soluţionarea acestei cauze. Documentele există. Şi le pun şi eu la dispoziţie chiar aici. Sub aspect penal, cauza este uşor de soluţionat. Procurorii vor constata că faptele s-au prescris. Vinovaţii nu mai pot fi aruncaţi după gratii. În schimb, prin rechizitoriu, ei pot solicita Justiţiei desfiinţarea celor două dispoziiţii ilegale 1324 şi 1325 din 2003.

Şi atunci întrebarea inevitabilă care se pune este de ce Gabriela Firea nu reacţionează? O fi fost şi ea "contaminată" de Costanda?